Șase judecători ai CCR decid ca Băsescu să revină la Palatul Cotroceni împotriva celor 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea lui. În semn de protest, închei acest blog și nu mai scriu articole politice la Cotidianul.ro

4 min


Marți, 21 august 2012. Sunt acasă, întors de la Neptun. Azi rămâne o zi istorică, de care nu vreau să-mi mai amintesc – Traian Băsescu se întoarce la Palatul Cotroceni, reinstalat de șase judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), împotriva celor 7,4 milioane de români care au votat pentru demiterea lui la referendumul din 29 iulie. N-are rost să mai insist, CCR a constatat că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil. În comunicatul dat publicităţii de Curtea Constituţională se precizează că la data publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial încetează interimatul lui Crin Antonescu în exercitarea funcţiei de preşedinte, iar Traian Băsescu îşi reia atribuţiile de şef al statului. Așa cum i-am promis Doinei, în semn de protest că Băsescu redevine președinte al României, împotriva voinței populare, închid acest blog (îl las în funcțiune, cei ce doresc pot să publice comentarii). Sunt prea supărat și dezamăgit, nu merită să mă mai omor cu firea. E prea mare bătaia de joc, nu mai suport sfidarea sistemului ticăloșit (și a complicilor lui din SUA și Uniunea Europeană). Așa cum mă așteptam, am atras aici atenția demult, judecătoarea CCR Aspazia Cojocaru a trădat PSD – fostă turnătoare la Securitate, e clar că a fost șantajată de Băsescu. Mi se face greață. România e condusă de securiști, Băsescu e tartorul. N-are rost să-mi mai pun mintea cu Diavolul. Le cer scuze cititorilor acestui blog, în care am scris zilnic până azi din 19 februarie 2010 – repet, zilnic (n-am mai pomenit alt blog să se găsească în această situație). Aceasta e realitatea politică, în care o turnătoare la Securitate, Aspazia Cojocaru, hotărăște destinul țării, de ce trebuie să fiu părtaș? Mă retrag, nu mai scriu nici pentru Cotidianul.ro articole politice, săptămânal. Numai o demisie a lui Băsescu (sau o dispariție fizică a lui) ar putea să mă mai întoarcă în fața blogului și la masa de scris articole politice. Poate, din când în când mai intervin aici, dar pun cruce scrisului zilnic. Mă bucur că liderul PNL-USL Crin Antonescu a anunțat că nu iese din politică. Personal, aș invita toți deputații și senatorii USL să părăsească Parlamentul, să declanșeze alegerile parlamentare anticipate… E impresionant, totodată, că protestatarii anti-Băsescu și anti-CCR au ocupat în această seară Piața Universității în București și au reușit să oprească, incredibil, circulația. Băsescu ar trebui să-și dea demisia, România e făcută praf, invalidarea referendumului de către CCR a pus o bombă la temelia statului. Băsescu e un președinte de țară ilegitim, o va sfârși urât.

Închei jurnalul de la mare – la 10 pe plajă, am făcut cu Doina o baie înainte de plecare, marea n-are valuri și e limpede, n-am mai întârziat pe prosopul dublu decât până la ora 11, la ora 12 trebuie să predăm camera, vine altă serie de scriitori. După duș, am închis bagajele (trezit de la ora 8, m-am bărbierit și am strâns bagajele). Am mâncat. Am ieșit cu greu din parcarea de la Casa Scriitorilor, am venit în stațiunea Neptun la un magazin de încălțăminte și am cumpărat două perechi de ghete de munte – pentru mine și pentru Doina, măcar cu atât să ne alegem, fac eu cinste. Venim apoi la Mănăstirea Sf. Maria de la Techirghiol, auzim la radioul mașinii că Băsescu se întoarce la Cotroceni, ne piere orice chef. Ne închinăm inclusiv la mormântul Arhimandritului Arsenie Papacioc, nu numai în biserica de lemn adusă din județul Mureș, pictată pe lemn, bem o gură de apă sălcie de la izvoarele Sf. Pantelimon. Suferim evident de vestea întoarcerii lui Băsescu la Cotroceni – venim fără probleme pe autostrada de la Agigea la București. La 17 suntem acasă, găsesc locul meu de parcare liber, nu-mi vine să cred. Suntem cumva bronzați, chiar dacă soarele a apărut numai printre nori cât am stat la Neptun. N-avem cu ce să ne lăudăm, am cheltuit și ce mai aveam adunat. Mulțumire sufletească?

***

Public un poem semnat de poetul drag de la Adjud Paul Spirescu, care-mi scrie: E clar, Liviu: nu mai scăpăm niciodată de curva asta portocalie. Poate fiii noştri, deşi ar fi prea devreme.

TRÂMBIŢEAZĂ TRÂMBIŢA

Trâmbiţează trâmbiţa soldatului

strident, îndelung, apodictic şi sfânt

până când crestele munţilor ajung să se bată

cap în cap, ca doi uriaşi

pe o pală de vânt… //

Până când aripile norilor iau foc

şi se sparg zgomotos în nespuse cuvinte,

până când viitor şi trecut se adună-ntr-un loc

semn suprem de bolnavă aducere – aminte… //

Mai mult nici  se poate

mai puţin, nici atât!

Trâmbiţează trâmbiţa soldatului,

strident şi bolnav, ca o frânghie

atârnată de gât!

Paul Spirescu

PS. La bună revedere, oameni buni! Mă opresc aici cu acest blog, vă urez tot binele din lume!


, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

934 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Hop-şi-aşa! S-a dat liber la guiţat pe străzi şi nu ştim, şi noi? Tăticul vostru, parcă vă ordonase adunarea în coteţ, să nu ieşiţi la vot, să nu vă uitaţi pe Antena 3, nici alte d-astea, fireşti ale poporului! N-am auzit să vă dea liber din saivane. Atât ne-a transmis: să vă deosebiţi de ceilalţi, prin ce scoateţi … şi prin dos, dar şi pe gură, după asemănarea sa (a numelui său, fireşte, ca să-l amintiţi peste tot, spre gloria numeleui său). Şi, vă dau dreptate, uite că o spun sincer: ar trebui să stăm închişi o vreme, după ce va trece (hai, două luni, vă dau), mirosul pe care, observ că-l scoateţi şi pe gură, nu numai pe eşapament. Şi, mai aveţi, ceva, în plus faţă de cei, acolo, 7,4 mil. de cetăţeni: un nume incomplet (ca şi cum v-ar fi scârbă cu el), o gramatică a scrierii, de cel mult patru clase. Dacă vă e ruşine cu mutrele voastre, daţi-le dracului, la WC. cu ele, ce să mai chinuiţi locatarii, în visele lor? Domnilor, octaviani: L-aţi omis pe Băsescu, alăturat, celor doi, Stalin şi Hruşciov. Istoria nu-l va uita pe „pretenul” lor. Îi va face loc, sigur, lângă cei doi. Şi, vă va face dreptate în final. Spălaţi-vă mortul, în case, nu mai ieşiţi, pe blogurile altora, să vă aruncaţi mucii, după care, să vă pupaţi cu nevestele, că uite, ce şmecheri de şmecheri a băsist tatăl lor… Că nici pe ele, nu le-or spăla nici apa de cristal a Ozanei.!

  2. D/le Cicu: vă ştiam poet. Aşa i-aş fi răspuns, octavianului miştocar foarte, după umile păreri, de nu va fi cu supărare celor ce vor citi nişte „poezele” (vă las să ghiciţi cine spunea aşa):

    „Cu băşinile lui tac-su,
    Ne-a lovit o „toporişcă”*
    Precum râma prin noroaie,
    Îşi spunea el: „Halt! Mai mişcă?”

    Foc îmi pâlpâie în vorbe
    Precum un cazan de ţuică…
    Să mi-l vâr cu râtu-n zoaie?
    Dar mă tem că viermii-l scuipă.

    Că-i pocită târâtură,
    Între vidme, dar şi draci
    Cu scrisul pe arătură,
    Şi cu ochii la colaci!

    Tropot, sub a lor duhoare
    Ca şi balega de vacă,
    Stau ciurdarii şi se-ntreabă,
    „- Fabulează, ori… o freacă?”

    Doar ca un crâmpei de vers
    Ăşti viteji, cât un cârnat,
    Dintre cocine şi paie –
    Stau ca porcii la ignat”.

    * a se citi: coadă de toporişcă.

  3. Domnule Tudor Cicu
    Nimic nu putea ilustra mai bine „mizeria pe care trebuia s-o îndure”
    domnul Liviu Ioan Stoiciu, decât tot un Nimic :mrgreen:
    Infect, ranchiunos și obraznic !
    Un specimen care-și târăște mediocritatea băloasă și pizma veninoasă ce-i țin loc de operă, prin locuri pe care are grijă să le spurce cu răutate și inconștiență snobist vânătorească !
    Individul ucide/insultă din plăcere.
    E felul lui mârșav și patologic de a se relaxa.
    De a scăpa de umorile ce-i inundă făptura imundă !
    Încercând să-i facă pe alții răspunzători de toate frustrările lui și ale colegilor de partid gașcă !
    Urâțenia lumii surprinsă în intimitatea ei hidoasă și bolnăvicioasă

    P.S. În nemernicia lui a reușit să-și depună balastul existențial chiar la o postare cu cifră rotundă – 100 🙄
    O sută de gânduri de la momentul când scârbit de răutatea, invidia, obrăznicia și prostia unora ca el, 0 (zero!) , cineva a înțeles să pună în aplicare zicala cu „cel mai deștept” .
    Și a cedat !
    Din păcate nu și nervos, așa cum am fost eu pe cale s-o fac la
    vederea infectei mojicii 🙄
    De unde și scuzele de rigoare tuturor celorlalți .

  4. Uitasem să vă trimit cuvenitele felicitări pentru meritatul și prețiosul premiu și să vă rog să transmiteți domnului Liviu Ioan Stoiciu și doamnei Doina urările mele de bine, sănătate și spor în toate !

  5. Să mai și râdem 😉

    Dumnezeu crea tarile. La un moment dat Sf. Petre il intreaba:
    – Bine, Doamne, in toate tarile, ba ai pus numai desert, ba numai paduri, ba numai petrol, ba numai ape, dar in tarisoara asta Romania ai pus de toate, si paduri, si ape, si bogatii, cum vine asta?
    – Da, asa este, dar sa vezi ce popor pun…

    Romania este o tara deosebit de fertila: semeni functionari si cresc impozite…

    Sfantul Petru se duce la Dumnezeu si se vaita ca sunt prea multi romani care vor creier…ca nu mai are in depozitul cerului asa ceva…
    atunci D-zeu ii raspunde:
    – Nu-i nimic da-le diplome de la Spiru Haret !!

    Politicienii sunt ca pampersii:trebuie schimbati cat mai des din aceleasi motive…

    Concurs de minciuni:
    Americanul-” nevasta-mea a nascut intr-un avion;acesta s-a defectat si pustiul a salvat-o cu parasuta!”
    -Mai,mai mai se minuna romanul!
    Neamtzul:nevasta- mea a nascut intr-un submarin;acesta s-a defectat si pustiul a salvat-o de la inec!”
    -Mai,mai ,mai se minuna romanul.A mea e gravida de un an!
    Din cand in cand copilul scoate capul si intreaba:mai este Basescu presedinte…?

    Conferinta tinuta pe internet de presedintele Romaniei, Traian Basescu, care observa:
    – In ultimele 5 minute am primit 1 milion de mesaje cu aceeasi intrebare: „Vor fi candva majorate salariile?”
    … Cred ca-i SPAM.

    Presedintele cu sotia se plimba la pas prin Bucuresti. La un moment dat, Traian Basescu se opreste brusc in fatza unei vitrine si exclama:
    – Ia uite, Marie, ce preturi: sacou-15 Roni, pantaloni-10 Roni, camasa-5 Roni. Si se mai plang toti de criza in loc sa-mi fie
    recunoscatori ca traiesc atat de bine !
    La care consoarta, intrucatva jenata, ii spune:
    – Pai, Traiane, asta-i o spalatorie!

    Cativa politicieni, cam cu chef, fac un turneu electoral prin sate. Pe un drum de tara, masina se izbeste de un copac si accidentu-i gata.Aflat in trecere, un taran cu frica lui Dumnezeu ii aduna, ii ingroapa pe loc si isi vede mai departe de treaba.
    Dupa un timp, se observa lipsa politicienilor. Ancheta, reconstituire, interogatorii etc.
    Anchetatorul il intreaba pe taran:
    -Cand ai sosit la locul accidentului mai era vreunul in viata?
    -Unii dintre ei ziceau ca sunt, dar poti sa-i crezi pe astia?!

    Extenuat de lupta pentru iesirea din criza,premierul face el insusi una si,cum se mai zice,da ortul popii.
    Funeralii nationale,popor, sobor,alesi, culesi,regrete eterne etc.
    Pe marginea mormantului, Traian Basescu plange in hohote din ambii ochi smulgandu-si ultimele suvite din parul restant iar Elena
    Udrea,cernita toata, jeleste telegenic si ecumenic.
    In trei cuvinte, mare jale mare!
    In drum spre iesirea din cimitir,Elena Udrea se apleaca discret la urechea lui Traian Basescu si-i sopteste plina de speranta:
    -Traiane, nu- i asa ca as putea acum sa-i iau eu locul?
    Iar Traian Basescu o asigura:
    -Cum sa nu, Elena, numai ca trebuie sa te grabesti pana nu astupa aia groapa.

    Adrian Nastase intreaba Radio Erevan: Un barbat poate sa aiba mai mult de 2 oua?
    Raspuns: In mod normal nu, dar daca totusi te apleci in fata si numeri exact 4 atunci sa stii ca Opozitia a venit puternic din urma.

    Andrei Marga se duce in magazinul Victoria sa isi cumpere cravate si camasi. Dupa ce isi cumpara cravate, vrea sa ii dea 100 spaga vanzatorului, insa acesta refuza:
    – Nu pot sa primesc, d-le ministru, pentru ca am fost si eu profesor universitar si stiu ce salarii mici sunt in invatamant.
    Nervos, Marga se duce la raionul de camasi. Isi cumpara cateva camasi si vrea sa ii dea spaga 100 vanzatorului, care il refuza:
    – Nu pot sa primesc, d-le ministru, ca am fost si eu profesor universitar si stiu ce salarii mici sunt in invatamant, ii spune vanzatorul.
    Super-nervos, Marga iese din magazin si vede un cersetor in fata magazinului. Se gandeste putin si vrea sa ii dea 100 de lei
    cersetorului.
    La care acesta ii spune:
    – Nu pot sa primesc, d-le ministru…
    Deja cu nervii la pamant, Marga il intrerupe:
    – Sa nu spui ca si tu ai fost profesor universitar.
    – Nu, ii raspunde acesta, eu chiar sunt profesor universitar, dar am o… fereastra acum.

  6. Cu voi nu se poate discuta. Mă bucur că nu am la gură balele lui Humor şi la cur mucii lui Cicu. Oricum aţi privi lucrurile, sunteţi făcuţi la second-hand, după facerea şi futerea lumii. În plus, provocaţi. Iar cineva face şi tace. Vă las în apele voastre amorţite…

  7. Ştii tu, octaviane, ce cânta,
    Alexei Tolstoi, undeva?
    Mi se pare, că ţi-ar fi ruşine
    De astfel de rime:

    „- Sunt un porc şi-mi pare bine
    Sunt un porc, nu mi-e ruşine!
    Scroafă mare-i maică-mea
    Şi eu semăn mult cu ea”.

    După cum vezi, ţi se aseamănă
    Versurile astea, (scrise) ca pentru băsişti!
    – Hai fă-ţi o cruce, roagăte-n strană!
    Şi, dă Chiorul, dracului! Dacă vrei să exişti!”

    P.S. Sper că vei începe a scrie poezie, după aceste stihuiri… spre SLAVA celor peste 10 mil. ascunse în coteţe, la votare, cum sugera cineva mai sus, dacă asta voia să-ţi transmită!

  8. In SUA se organizeaza o competitie pentru cele mai adecvate definitii ale unor termeni contemporani. Pentru competitia din 2010 termenul de definit a fost „corectitudinea politica”.
    Castigatorul a dat urmatoarea definitie:
    „Corectitudinea politică este o doctrină cultivată de o minoritate delirantă, ilogică, promovată de mass-media oficială, care susţine că este posibil să apuci o bucată de căcat de partea curată”.

  9. ” La editura “VESTALA” a aparut cartea ” Fabrica de dosare ” a lui Liviu Valenas ( un personaj controversat si el dar asta e o alta discutie ).
    Te ingrozesti cati fosti securisti si pui de securisti colcaie prin RO si prin strainatate ! O recomand celor din strainatate ( mai ales Germania ) s-o citeasca . Poate vor avea surpriza sa afle cine-i sau cu ce se ocupa vecinul roman de langa ei !! Si de unde are bani pentru una sau alta, ca salariul nu-i ajunge pentru
    asa ceva !..”Una sau alta ” adica ! ”

    Mi s-a părut interesantă și pertinentă recomandarea……

  10. Cine nu este din Tara Havila ( unde se gaseste aoleul, aurul de salina din Tesalonicul grecoteilor ) iese afara, cine nu este din Tara Asiria ( aviz arabii care au inceput sa bombardeze Turcia din Siria pentru a face loc arabilor kurzi sa preia si izvoarele Eufratului si Tigrului, cu Mesopotamia toata ) unde se gasesc cristale Swarovski , tot afara, si cine nu este din Tara Cus, unde este lemnul vietii, iarasi afara, afara cainii si vrajitorii si curvele, etc., ca asta fac rusii si chinezii, ii dau afara pe avizati in mod chiriarh si metodist. Toamna incepe metoda din Geson, Lameh, iarna seaca Eufratul ( adica Abel, citeste si Adam ), primavara se umple Cain si Phison in Mai mai ales, si vara vine Set ( citeste Iafetul occidental ), Tigrul, sa aduica samanta de chiparos in gura lui Adam, ca sa se mantuiasca spita umana, cu contributia Doamnei Merkel, a lui Joseph Daul, etc. Ce sa discuti domne” ? No comment !

  11. Mersi pentru stirea cu cartea Domnului Liviu Valenas, chiar o consider interesanta. Da ! Domne sunt foarte multi, a inceput odata cu era moscovitilor aceasta patima de a intocmi dosare cuiva pe baza carora apoi sa il spoliezi, ca de aceea si romanii, cand au vazut ca sunt spoliati de proiectul Romaniei Mari de catre Fiara Rosie si Balaurul rosu au inceput sa nu mai nasca copii, pana la sfarsitul lui Dej, si apoi in iepoca lui Ceausescu, de fapt la inceputul acestei iepoci ierau cca 18 milioane de romani neinmultiti, iepoca in care romanasii faceau copii pe care mai apoi ii avortau, deci la inceputul iepocii Ceausescu a inceput controlul demografic si dosarial, pentru ca aveau paranoia in cap si voiau sa inlocuiasca o mostenire in Stat si Biserica cu alta, de factura favorizata de comunism, si astfel romanasii, printre niste avorturi permise si altele interzise au crescut popolatia nula si neavenita, cu dosar dar nihilista, la 23 de milioane, deci au fatat cca 5 milioane de indivizi care acum, in 2012, nu se mai regasesc, pentru ca aparent popolatia a revenit la cifra de dinainte de iepoca Ceausescu, desi nu este asa, ea a suferit si o evolutie metafizica si una de dosar, dar cea mai crunta evolutie au suferit-o cei cca 5 milioane fatati de regimul Ceausescu, aparent asa ar veni, dar nu i-a fatat numai el, ci au profitat si monarhistii de favorizarea sexuala si au nascut si ei ceva, deci evolutia cea mai crunta au cunoscut-o cei cca 5 milioane, care hocus pocus inainte de 1965 nu aparea, si dupa 2012 nu se mai regasesc, de fapt popolatia a suferit o mare transformare, ca nu pot fi luati separat cei cca 5 milioane, dar asta tot pe baza de dosar programat, planificat.

  12. Cred ca o sa o ia mama dracului de birocratie, este bine venita cartea Domnului Liviu Valenas, chiar am facut comanda acum pe site-ul librariei Sophia din Bucuresti.

  13. Sorin Avram are un pdv extrem de interesant în Cotidianul de azi :

    “Şansele ca Uniunii Social Liberale să i se încredinţeze guvernarea sunt mari dacă alianţa dintre social-democraţi şi liberali va obţine peste 50% din voturile care vor fi exprimate pe 9 decembrie.
    Însă, nici în aceste condiţii nu e sigur că USL va rămâne la guvernare. Mulţi dintre candidaţii USL pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat provin din rândurile PDL.
    Este vorba despre cei care au trădat partidul lui Traian Băsescu şi care, drept mulţumire, au primit locuri eligibile pe listele electorale ale USL. Cu mici excepţii, PDL nu i-a criticat pe cei care au părăsit partidul. Nu este exclus ca dezertările să facă parte dintr-un plan al formaţiunii politice în fruntea căreia se află, de formă, Vasile Blaga. PDL nu a căzut în depresie atunci când au început să-i plece parlamentarii şi nici atunci când UNPR a trădat, făcând posibilă demiterea Guvernului Ungureanu.
    PDL-ului i-a convenit de minune această situaţie, pentru că nemulţumirea populaţiei vizavi de prestaţia numeroaselor guverne Băsescu era din ce în ce mai mare. În cazul în care PDL ar fi rămas la putere până la alegeri, ar fi putut rata intrarea în Parlament.

    După ce Mihai Răzvan Ungureanu a trebuit să părăsească Palatul Victoria, principala preocupare a PDL a fost să facă USL-ul de râs. În cadrul acţiunilor de compromitere, democrat-liberalii au primit un sprijin consistent chiar din partea social-liberalilor, care au dat în numeroase rânduri dovadă de lipsă de profesionalism, de viziune şi, uneori, de minte.

    După alegerile din 9 decembrie, nimeni nu-i va putea ţine legaţi de PSD ori de PNL pe deputaţii şi senatorii proveniţi din rândurile PDL. Şi poate că nici pe unii social-democraţi şi liberali cu vechime, care sunt şantajabili şi mai uşor de speriat. Dacă vor începe dezertările din PSD şi din PNL, UNPR-ul lui Gabriel Oprea va bate scurt din călcâie, va spune „Am înţeles, să trăiţi!”, va face stânga împrejur şi se va pune la dispoziţia PDL-ului. În ceea ce-i priveşte pe deputaţii UDMR şi pe cei ai minorităţilor naţionale, nici nu se pune problema ca aceştia să-l refuze pe domnul preşedinte, iar în legătură cu PP-DD nu are rost să ne întrebăm ce va face.
    Aşa că USL ar putea să câştige detaşat alegerile, dar să nu reuşească să câştige şi puterea. Între două emisiuni de televiziune, Crin Antonescu ar trebui să se gândească foarte bine dacă a procedat înţelept atunci când a a fost de acord ca parlamentarii care au trădat PDL-ul să primească locuri pe listele USL.”

    Tocmai de aceea cred că USL ar trebui să-și securizeze parlamentarii ( ar fi până la urmă și în folosul celorlalți !) printr-o lege care dacă nu poate interzice definitiv migrările, măcar să le facă imposibile până la jumătatea mandatului !

  14. Domnule Radu Humor! Cititorul acestui blog, are de ce a se simţi, rătăcit şi stupefiat, citind orice şi de pretutindeni (mai ales vizionând mas-media, pe diverse canale). Mulţi nu-şi vor ierta că s-au născut în aceste vremuri – scuzabile, argumentele unor cronicari ai timpului acesta. Este ca şi cum, insinuându-mă, în acesată polemică a vremurilor, aş fi profanat o taină, la care aş fi ajuns, fără acordul lor! Nu mi-am putut închipui, că biserica, după revoluţie, urma să se angajeze în şiretenie şi minciună (îi zic eu); alţii: îi spun mârlănie pe faţă, în „Neajunsul de a te fi născut”. Bine ar fi, să-l citească şi paralmentarii noştri. Emil Cioran spunea: „E imposibil să simţi că a fost un timp când nu existai, de unde şi acest ataşament la personajul care erai înainte de a te naşte”. Cu alte cuvinte – hai, să le traducem la toţi, filozofia cioraniană – neajunsul de a te fi născut, reperezintă suferinţa de a te vedea înlănţuit de timp şi de lume. De aici, convingerea celor din tabăra cealaltă, că se află în faţa celei mai mari minciuni. Având obligaţia morală să o demaşte, le dau fiori celor care (de la Ana la Caiafa, tot preumblându-te, în discursul lor) cred, că au caracter numai ei, că întrebările celor din masa unui popor de 7,4 mil., atât de raţionale, numai unor nebuni (ca la intrarea la şcoala lui Swift – dacă ştiu ce înseamnă -), li s-ar portivi. Domnule Radu Humor, cu alte cuvinte, când totul în jurul nostru, se „prinde” ca-n basmul cu „se prăvale baba”, când totul se vestejeşte, atinse de mâna lor, ce altceva, mai tainic, decât curiozitatea de a vedea cum ne vom pierde, curând-curând, raţiunea, din punctul lor de vedere, nu ne va îndemna, să nu lăsăm mâna de pe stiloul cu care scriem. Cineva şi-ar dori, ca omul să nu aibă nici o credinţă şi vom fi vulnerabili. Oricare ar fi lumea ce va veni, Occidentalii care cred că ne-am pus, deja, capul pe butuc, vor fi căutaţi, vânaţi şi dispreţuiţi, la rândul lor, de noul cuceritor care va veni după ei. Le tot spunem asta, dar, au nesăbuitul curaj, de a rătăci printre adevăruri. Şi, tot mai mult cred, că proprietarul acestui blog, a fost zdrobit definitiv. E singura lor bucurie, dar, care nu va mai dura mult.

  15. Sa-i ia dracul pe PDL-isti si pe Basescu. Dar o sa ii pieptane dracul si pe PPE-isti, care au facut cea mai murdara treaba din istorie cooptand pe jidanii care au casapit elita Romaniei, ma rog pe fii acestor jidani in PPE. Situatia este dezastruoasa in acest moment, si PPE va suferi o dezastruoasa infrangere tocmai datorita jidanilor romani, el, PPE va marsa pe logica antisemitismului, dar va acuza tocmai pe semiti de antisemitism si pe anti-semiti ( citeste Sinagoga Satanei ) ii va gratula ca trebuie aparati de anti-semitism. Doamna Merkel va fi respinsa maine la Atena, oricum lucrurile sunt facute ca sa vina internationala socialista, un bluf pe care trebuie sa il incaseze in plin PPE, ca tap ispasitor, pentru ca din aceasta lovitura incasata publicul sa slabeasca tendinta de a cere socoteala Sinagogii Satanei, adica iudeilor care de fapt nu sunt iudei, gen Ion Ianosi si Iorgu Ianosi, am vazut ca Domnul Liviu Ioan Stoiciu este in compania lor, dar de fapt publicul european nu va slabi atentia fata de aceasta Sinagoga a Satanei, si atunci va incepe ceva ce se intampla si acum cu kurzii, un efect de dezafectare din care sa se dobandeasca ceva desi asa ceva nu se poate, si astfel vor veni ca sa poata replia aceasta situatie dificila social-democratii, dar bluful isi va face efectul si social-democratii nu vor putea aplana falsificarea situatiei, si atunci vor veni in fata partidele anti-semite, de esenta comunista si fascista totalitara. Dupa cate stiu eu PPE are programat ca la intalnirea de la BUcuresti sa nu dezbata lucruri de importanta doctrinara pentru Europa ( gen Maastricht, Lisabona sau Roma ), ba chiar vor fi „solutii” in plin regim USL care nu vor putea fi aplicate, asta desi in acest moment este nevoie de stabilirea unei uniuni mai largite, parca astea sunt punctele pe rol acum, ori acest lucru nu va putea fi dezbatut si deliberat, poate va aduceti aminte cum au intrat Romania si Bulgaria in U.E. si NATO, si poate va aduceti aminte si smecheria cu PDL in PPE, ei bine acestea au fost facute cu discernamant de U.E. si se vor reflecta si la Bucuresti, ca asa este cu casa care se face pe nisip, daca nu are fundament sta si ea pe ce poate, daca mai poate sa stea.

  16. Imi pare rau pentru P.P.E.-isti, si am si de ce, ca nu am castigat nimic ilicit, dar ei au calculat acest esec pe care si l-au asumat ca sa il plateasca, oricum ei spera ca daca vor incasa primii bluful fata de Sinagoga Satanei vor iesi mai castigati decat Internationala Social-Democrata, desi lucrurile nu par sa fie facute chiar asa, ba chiar se pare ca partidele anti-semite de extreme dreapta si stanga vor folosi brandul social-democrat, lucru care de fapt nu va conveni partidelor de esenta crestina, oricum bluful va avea consecinta mari intrucat la un moment dat partidele antisemite vor cere socoteala anglo-americanilor ca nu sunt capabili sa rezolve taina faradelegii din Sinagoga Satanei, si astfel vor marsa catre un nou totalitarism de extrema, si iata ca nici social democratii nu o vor duce bine, daramite crestinii-democrati.

  17. Infractorii Daniel Morar si Laura Codruta Kovesi

    Începând din 2007, România a declarat la Uniunea Europeană că deţine aproximativ 4.000.000 de hectare de păşuni, din care circa 80% din suprafaţă se află în zona submontană. Pentru suprafaţa de păşune necesară animalelor, crescătorii beneficiază de o subvenţie anuală care variază între 125-385 euro/ha, în funcţie de zonă, însă media este undeva în jur de 300 de euro/ha. Din această sumă, statul este obligat să plătească crescătorilor de animale circa 20%, restul fiind bani din bugetul Comunităţii Europene.
    Printr-o inginerie financiară regizată prin documente falsificate de către 2.600 primari, dintre care 2.500 sunt ai PDL, în cârdăşie cu 40.000 de consilieri locali, dar şi angajaţi de la APIA, crescătorii de animale din România au fost furaţi, în fiecare an, din 2007 şi până acum, cu un miliard de euro • Practic, România a furat în cinci ani de zile de la Uniunea Europenă, prin complicitatea primarilor, consilierilor locali şi angajaţilor APIA, circa 5 miliarde de euro • Aceşti banii reprezintă subvenţia pe care trebuia să o încaseze România din fonduri europene pentru cele aproximativ 4.000.000 de hectare de păşune • MRU a vrut să legalizeze furtul destinat crescătorilor de animale, iar Kovesi şi Morar au muşamalizat dosarele privind dispariţia subvenţiilor europene pentru păşuni

    detalii in Ziua News

  18. Presa rusă acuză. În România, se pregăteşte răsturnarea lui Putin

    Nu este un scenariu de film made in Bollywood, ci “realitatea” prezentată de un documentar-anchetă, difuzat de unul dintre cele mai importante canale tv de la Moscova. “Dezvăluirile” NTV, din documentarul “Anatomia unui protest 2”, au fost preluate de mai multe publicaţii ruseşti.

    Astfel, se pare că (n.red. – susţine NTV), pe teritoriul României, există centre/tabere în care au loc pregătiri intense ale activiştilor care trebuie să realizeze în Rusia „Revoluţia colorată”, cu aluzie la “revoluţiile portocalii” care au avut loc în Georgia şi Ucraina, în urmă cu aproape opt ani.

    În “ancheta jurnalistică” „Anatomia unui protest 2″, realizată de postul NTV, este prezentată şi o înregistrare realizată cu camera ascunsă, în care un deputat georgian, şeful Comisiei parlamentare pentru apărare şi securitate, Givi Targamadze, îi propune liderului rus al “Frontului de stânga”, Serghei Udalţov, să implice specialişti români şi lituanieni la antrenarea activiştilor opoziţiei, scrie ziarul Timpul. “Credem că dacă vor fi resurse umane, atunci putem începe cât mai repede. Să lucreze atât românii, cât şi lituanienii”, a spus acesta la întâlnire. “În România şi Lituania aceste centre de pregătire a revoluţionarilor există de multă vreme. Ele au fost create de către SUA pentru a învăţa tinerii teoria protestelor şi tactica luptelor de stradă, iar tinerii din Rusia merg regulat în taberele din Lituania şi România”, subliniază NTV.

    În timpul întâlnirii cu Targamadze, opoziţia rusească “propune” să-l trimită pe luptătorul Pavel Boloeangova, în România, pentru a-i învăţa pe “revoluţionarii” ruşi tehnici pentru luptele de stradă.

    De asemenea, susţin autorii documentarului NTV, Targamadze ar fi propus implicarea crimei organizate în organizarea “revoluţiei”. Se vorbeşte astfel despre acţiuni de sabotare a Trans-Siberianului, pentru a tăia în două Federaţia Rusă. De asemenea, ar fi adusă în discuţie posibilitatea eliberării a aproximativ 20.000 de infractori periculoşi, ce ar putea fi folosiţi la provocarea de revolte şi acţiuni antisociale şi iniţierea unor acţuni militare. O altă componentă a scenariului “revoluţionar”, în care ar fi implicat şi România, ar presupune preluarea controlului asupra enclavei Kaliningrad şi provocarea de mari tensiuni sociale în marile oraşe.

  19. Aş vrea să văd şi eu gândacul ăsta românesc, intrat în cutia de radio-moscova şi, umflându-se peste măsură, cu ceea ce crede el că l-au injectat politicienii noşti, va exploda precum mămăliga românească, amestecată în 1989, cu trotil moscovit. Ar fi tare! Ori, Putin le va dirija calea, spre ţările „calduţe”, ale beciurilor KGB-iste, ca şi cocorilor care se ţineau cârd, în urma deltaplanului său?

  20. „Poate pe mine ma acuza ca incerc sa sprijin schimbarea lui Putin” ???, pentru ca am facut o anatomie pe you tube in cazul acelor Pussy Riots, de fapt nu am facut nici o anatomie, practic rusii au scos la inaintare pe cei dintre ei programati sa fie cu stea rosie in frunte, ca sa discute asa intr-un talk-show problema iesirii la inaintare a celor cu stea rosie in frunte pe baza de astfle de fenomene gen Pussy Riots, si cat de respectata ar fi fost legea firii ( psihicul, steaua cu cele cinci colturi, cele cinci simtiri incoltite rosu ) in cazul Pussy Riots. Daca ati vazut bine, schema cu Georgia a fost atinsa, pentru ca Rusia si-a instalat un miliardar georgian de carton cu un partid intitulat Georgian Dreams, partid care intr-o prima instanta va umple Georgia de coruptie, pentru ca apoi sa pregateasca o cale pentru un nou Stalin. Daca nu monitorizati viata din Georgia nu o sa va dati seama cat de importanta va fi contributia bolsevica georgiana. Practic schema bolsevismului va fi din nou aplicata, pentru ca rusii nu isi permit sa mearga la intamplare in probleme care acum sunt foarte serioase pentru ei. Pentru ca trebuie sa apara omul cu stea rosie in frunte, care este un om necunoscut, nu este Putin, un om care a fost nascut din vointa barbateasca, dar are si aspecte ale vointei trupeti sau a sangelui, un om care va veni in numele lui si cum lucrurile sunt pregatite si in Romania, la acest lucru cred ca bate apropoul documentarul rusesc indicat de dumneavostra, acesta va fi primit cu surle si fanfare, mai ales in Serbia intr-o prima instanta, cine stie scenariul si este initiat cunoaste care va fi si rolul Serbiei, al Muntenegrului, al republicii de la Skopije si al Bulgariei ( aceasta cu ceva mai multa sfiala farta de Romania care de fapt este scena unui laborator in care va juca rolul de cobai ).

  21. TESTAMENT
    Mesajele nu au nici un efect asupra mea. În acest moment mi-e totuşi atât de rău încât îmi este greu să scriu. Nici ideile nu-mi vin când durerea este atât de violentă. Este aproape ora 5:00, va veni noaptea, noaptea pe care o detest dar care îmi aduce totuşi, câteodată, un somn atât de plăcut.
    Mi se joacă piesele cam peste tot în lume şi cred că aceia care se duc să le vadă râd sau plâng, fără a simţi dureri prea violente.
    Ştiu că se va sfârşi curând, dar, cum am spus-o de curând, fiecare zi este un câştig.
    Câteodată vin să mă vadă prietenii, câţiva prieteni devotaţi. Îmi face mare plăcere să-i văd, dar după o oră obosesc.
    Oare ce altceva făceam, mai bine, înainte? Cred că mi-am pierdut timpul şi că am alergat în van.
    Îmi simt mintea goală şi mi-e greu să continui, nu din cauza durerilor, ci a acestui vid existenţial de care e plină lumea, dacă pot spune că lumea este plină de vid. Ca de obicei, mă gândesc că poate voi muri în această seară sau, să nădăjduim, mâine ori poimâine. Sau, chiar, cine ştie cât timp mai târziu. Când nu mă gândesc la tot ce poate fi mai rău, mă plictisesc. Câteodată mă gândesc că mă gândesc, mă gândesc că mă rog. Cine ştie, poate că va fi totuşi ceva, va fi ceva. Poate că după va fi bucuria.
    Care este forma lui Dumnezeu? Cred că forma lui Dumnezeu este ovală.
    Am fost ajutat în carieră – carieră, cum se spune – de un mare număr de oameni cărora le datorez recunoştinţă.
    A fost, mai întâi mama, care m-a crescut, care era de-o incredibilă tandreţe şi plină de umor în ciuda faptului că unul dintre copii îi murise la o vârstă fragedă şi că fusese abandonată – după cum am povestit adesea – de soţul ei ce a lăsat-o singură în marele Paris.
    Apoi, mai târziu, au fost toţi profesorii mei de la liceul din Bucureşti.
    Dar pe parcursul vieţii, mai ales soţia mea, Rodica, şi fiica mea, Marie-France, au constituit pentru mine cel mai mare ajutor. Fără ele, este limpede că n-aş fi făcut nimic, n-aş fi scris nimic. Le datorez şi le dedic întreaga mea operă.
    Datorez mult şi unui escroc, Kerz, care s-a declarat falit în ziua ultimei reprezentaţii cu Rinocerii la New York, ceea ce lui I-a adus, în 1940, suma de 10.000 de dolari, dar şi mie mi-a adus renumele în Statele Unite. El m-a ajutat fără să vrea.
    Au fost, apoi cronicile literare engleze şi franceze. În plus aceste cronici au ridicat împotrivă pe criticii de stânga care crezuseră la început că eu însumi sunt de stânga aşa după cum ceilalţi mă credeau de dreapta.
    Apoi, încă o dată soţia mea, mereu soţia mea, care m-a obligat să-mi trec examenul de licenţă. Şi mi-a făcut bine, dorind să mă distrugă, cea de-a doua soţie a tatălui meu, Lola, care m-a dat afară din casă, provocându-mă în acest fel să mă descurc şi să reuşesc. Mi-au făcut bine profesorii de la Liceul Sf. Sava care m-au gonit din liceu, ceea ce m-a determinat să-mi iau bacalaureatul într-un liceu de provincie, ocrotit de sora soţiei mele, Angela, care ţinea o pensiune pentru liceeni (liceeni care, după câte ştiu eu, n-au reuşit în viaţă). Vagabondând de la unul la altul, de la unii la alţii, eu, cel fără adăpost, am acum unul din frumoasele apartamente din Montparnasse. Am mai fost, în sfârşit, ajutat câteodată de rude mai mult sau mai puţin îndepărtate, de către mătuşa mea Sabina şi mătuşa mea Angela, de către profesori care îşi imaginau că am geniu. Am fost ajutat, mai recent, în timpul războiului din 1940 de Anca, mama soţiei mele, care în ciuda durerii proprii, cu inima sfărâmată, i-a lăsat pe ginerele şi fiica ei să plece în Franţa. A murit, sperând să se reîntâlnească cu noi la Paris, unde nu a putut ajunge. A murit cu această nădejde.
    Am fost ajutat de Dumnezeu atunci când, refugiat la Paris pentru că nu voiam să mă alătur comuniştilor de la Bucureşti, am plecat într-o zi la piaţă fără un ban în buzunar şi am găsit pe jos 3000 de franci (din 1940!). Atâtea întâmplări mi-au venit în ajutor! Poate Dumnezeu este acela care m-a ajutat toată viaţa, care mi-a sprijinit toate eforturile şi eu nu mi-am dat seama. Am fost ajutat, apoi, de proprietarul meu din strada Claude Terrasse, dl.Colombel, Dumnezeu să-l binecuvânteze, care nu a cutezat să arunce în stradă un biet refugiat care nu-şi plătea chiria dar era poate trimis de Domnul.
    Şi astfel, din mână în mână, am ajuns să obţin un soi de enormă celebritate şi să ajung împreună cu soţia mea la vârsta de 80 de ani, chiar 81 şi jumătate, cu frica morţii, cu nelinişte, fără a-mi da seama că Dumnezeu îmi dăruise atâtea binefaceri. El n-a abolit, pentru mine, moartea, ceea ce mi se pare inadmisibil. În ciuda eforturilor mele, în ciuda preoţilor, n-am reuşit niciodată să mă las în voie, în braţele Domnului. N-am reuşit să cred destul. Eu sunt, din păcate, ca omul acela despre care se spune că făcea în fiecare dimineaţă această rugăciune: „Doamne, fă-mă să cred în Tine”. Ca toată lumea, nici eu nu ştiu dacă, de cealaltă parte, există ceva sau nu este nimic. Sunt tentat să cred, ca şi Papa Ioan Paul al II-lea, că se desfăşoară o luptă cosmică enormă între forţele tenebrelor şi cele ale binelui. Spre victoria finală a forţelor binelui, cu siguranţă, dar cum se va produce aceasta? Suntem oare fărâme dintr-un tot, sau suntem fiinţe care vor renaşte? Lucrul care mă întristează poate cel mai mult este despărţirea de soţia şi fiica mea. Şi de mine însumi! Sper în continuitatea identităţii cu mine însumi, temporală şi supratemporală, traversând timpul şi în afara timpului.
    Nu apărem pe pământ pentru a trăi. Apărem pentru a pieri şi a muri. Trăieşti copil, creşti şi foarte repede începi să îmbătrâneşti. Cu toate acestea, este greu să-ţi imaginezi o lume fără Dumnezeu. Este totuşi mai simplu să ţi-o imaginezi cu Dumnezeu.
    S-ar putea spune că medicina modernă şi gerontologia doresc, prin toate mijloacele, să reconstruiască omul în plenitudinea sa, aşa cum divinitatea n-a putut s-o facă: în pofida bătrâneţii, a stricăciunii, a slăbiciunii, etc. Să-i restituie omului integritatea, în imortalitate, aşa cum divinitatea n-a ştiut sau n-a vrut s-o facă. Cum n-a făcut-o divinitatea.
    Înainte, sculându-mă în fiecare dimineaţă spuneam: slavă lui Dumnezeu care mi-a mai dăruit încă o zi. Acum spun: încă o zi pe care mi-a retras-o. Ce-a făcut Dumnezeu din toţi copiii şi vitele pe care I le-a luat lui Iov?
    În acelaşi timp, în ciuda a orice, cred în Dumnezeu, pentru că eu cred în rău. Dacă răul există, atunci există şi Dumnezeu.

    (Scrisoare-testament a lui Eugene Ionesco)

  22. Astazi m-am hotarat sa merg in Israel cand are loc epifania Sfintei Treimi, de Boboteaza. Am strans prima suta de euro din cele 620 cate imi trebuiesc pentru transport, cazare si masa de dimineata si seara. Pana la plecare voi face suma si voi avea si vreo 800 de dolari de cheltuiala.

  23. Situatia geopolitica va fi cat se poate de grava, in primul rand datorita unei deviatii islamiste care incearca preluarea izvoarelor Eufratului si Tigrului, intreaga zona Asiria ( din cele trei din Gradina Edenului ) in care sunt pietrele pretioase ce fac zidurile Ierusalimului, de la Turcia, deviatia se numeste islam comunist si este sustinut de tot ce inseamna Syria, Irak, Iran ( care contin kurzii, arabi care vor trebui sa acopere aceasta parte din Asiria turca ) si o parte din Liban ( asta pentru mine este mai grav ). Practic aceasta deviatie islamista se rasfrange asupra tuturor, si mai ales asupra rusilor si chinezilor, si aceasta este o deviatie pe care istoria islamului nu a avut-o pana acum in prezenta comunismului, desi este prevazuta ca taina a faradelegii si in islam, practic ea a fost evitata prin favorizarea Imperiului Otoman de catre islam. Deci o sa plec in Israel cand toata lumea fierbe,cand aceasta taina a faradelegii comuniste profita murdar de deviationisti pentru a subtiliza o parte din Rai prin metode ne-ortodoxe. Dar ma gandesc ca daca aman nu voi mai putea reusi aceleasi performante ca in aceasta situatie, ca ma gandesc ca acum se arata Dumnezeu mai mult si mai fundamental, cand este nevoie de El mai mult, in situatiile foarte grele, cand oamenii doresc cel mai putin raul, si iata ca raul bolsevic desi este in voga in aceasta perioada, va fi de fapt cel mai putin dorit.

  24. Greek National Anthem – „Ymnos Eis Tin Eleftherian” (EL/EN)

    Sau de ce-i iubesc eu pe greci 🙄

  25. Da, grecii au avut un vlach prim ministru Elefterios Venizelos intre 1910 si 1927 ( cand am realizat noi Romania Mare in 1918 si cand am primit noi autocefalia de la Constantinopol in 1925 vlach-ul nostru era inca la post, vroiam sa cumpar de pe e-bay niste documentare grecesti despre el dar daca trebuie sa strang bani pentru ca sa vizitez Israel de Boboteaza nu mai pot, poate cand voi veni din Israel voi putea sa cumpar aceste DVD-uri grecesti ), si l-au numit in perspectiva celor ce au sa aibe loc cu noi romanii.

  26. A-ți mai fii teamă astăzi că Iliescu și Voiculescu pot (a)duce România înapoi în comunism, este dovada cea mai înspăimântătoare și imposibil de vindecat a dezastrului făcut de educația comunistă
    în mințile celor care s-au format atunci ca intelectuali.
    Teama de a nu ți se întâmpla mai mereu ceva rău, care vine de la alții, mai bine zis de la ideile lor puse satanic în practică.
    Și coioții ăstia, corbii ce se învârt în cercuri din ce în ce mai apropiate de trupul aproape vlăguit al Patriei, au simțit asta și și-au apropiat de șleahta lor antinațională o mulțime de pretinși intelectuali, formați după calapod totalitar, dar folosiți acum second-hand la inocularea în massmedia a unei spaime artificiale (întoarcerea la comunism ) , care ar fi cu adevărat înspăimântătoare, dacă n-ar fi de-a dreptul aiuritoare și ridicolă !
    O țară membră NATO și UE, supravegheată până-n cele intimități de organe interne și organisme internaționale
    ( incredibil de obraznice și acaparatoare), trăiește dramoleta spaimei de întoarcere la ceea ce reprezintă de fapt asul din mânecă al viitorilor stăpâni absoluți ai României.
    Ținta falsă, spre care este îndreptată, cu mare iscusință atenția celor creduli sau săraci și cu duhul .
    Fapt ce se împlinește și cu ajutorul celor care , deși nu cred o iotă din toată această gulgută politică se oferă voluntar, dar pe bani, vorba cuiva , sau pe alte facilități, să mențină amenințarea bau-baului, pentru a nu se devoala așa repede celelate intenții criimale pe cale a se înfăptui, de către cei care strigă hoții, ajutați de cei care le țin de ” șase” !
    Iar un adevărat dizident nu poate să fie în halul ăsta îmbrobodit politic de niște șmenari diabolici ce duc spre pieire neamul românesc, decât în cazul că a pus și el botul la ceva foloase/oscioare scăpate printre degete de niște indivizi ce s-au trezit (din nou ) stăpâni pe averile și destinele românilor !

  27. Iliescu si Dan Voiculescu au fost niste prototipuri, si nu ei au facut toata treaba murdara post-comunista. Nu, din cauza celui de al doilea Stalin ( primul a macelarit foarte multi rusi si este dusmanit si acum de multi rusi care se pare ca au ceva lasitate si ca sunt naimiti ) care va fi promovat tot din Georgia ( un registru nordic al Tinutului Cus din Gradina Edenului ) romanii vor fi motorizati de o forta centrifuga dinspre orient inspre occident, ca sa nu aibe parte de macelarirea neo-stalinista din Orient, macelarire specifica celor patru fii de imparat din Tinutul Cus. Dar astfel Romania va marsa catre fascismul occidental, este culmea, dar asa va fi ! Preotul Arsenie Boca a spus ca asa va fi. Oricum de neo-stalinism nu vor scapa, ci vor face ulterior un agrement ecumenist cu el. Dar culmea, la faza cu neo-stalinismul cei mai aprigi vor fi sarbii, care sub Tito au avut o atitudine contrara.

  28. Să mai și râdem 😉

    Căsnicia este o relaţie oficiala a două persoane, din care una are întotdeauna dreptate, iar cealaltă este SOŢUL!

    Matrimoniale:
    Doresc sa fac cunostinta cu trei-patru domnisoare pentru… o relatie serioasa !

    Cand barbatul se simte rau, isi cauta sotia.
    Cand barbatul se simte bine il cauta sotia!

    Daca viata ti-a aruncat o lamaie acra, nu dispera: cauta sarea si tequilla!

    I. Cum recunosti un motociclist fericit?
    R. Are muşte între dinţi.

    Ce obţii dacă încrucişezi un neamţ cu un irlandez?
    Un bărbat dispus oricând să execute ordinele, dar prea beat să o poată face.

    Divorţul a fost inventat înaintea căsătoriei.
    Altminteri nimeni n-ar fi avut curajul să se însoare!

    Somnul previne îmbătrânirea.
    Mai ales cel la volan.

    – Acuzat, recunoaşteţi că sunteţi vinovat?
    – Încă nu, onorată instanţă, să vedem mai întâi ce ştiu martorii…

    -Hai fiule, încă un pas, încă un pas, încă unul, aşa, aşa, micuţ, încet-încet! Marieeee, adu’ repede camera video să îl filmăm pe fecioraşul nostru, a venit de la balul de absolvire!

    Stiti care-i diferenta dintre COMPLET si TERMINAT? Daca te casatoresti
    cu persoana potrivita, esti COMPLET! Daca te casatoresti cu persoana
    nepotrivita, esti TERMINAT! Si daca persoana potrivita te prinde cu
    persoana nepotrivita, atunci esti COMPLET TERMINAT!

    – Alo!… Buna iubita, ce faci?
    – Rau iubitule, acasa, mi-e rau. Tu?
    – La intrarea in club, chiar in spatele tau !!!

    – Dragul meu, te părăsesc!
    – …și tu ți-ai dat seama că sunt prea bun pentru tine?

    Am un prieten necăsătorit încă pe care mereu îl iau la întrebări şi îi zic:
    – Măi Ioane, tu când te însori?
    Până într-o zi când mi-a răspuns:
    – De ce mă tot întrebi? Nu suporţi să mă vezi burlac şi fericit?

    Sunt unele momente în viaţă în care îţi vine să te apropii de cel de
    lângă tine, să îl baţi uşor pe un umăr, să îl strângi în braţe şi să
    îl întrebi:
    – Cum reuşeşti să te descurci, aşa, fără creier? E greu?

    Soţia către soţ:
    – Tu nu mă iubeşti!
    Soţul, arătând către cei 5 copii spune:
    – …p`ăştia crezi ca i-am descărcat de pe torrent?

    Daca nu reusesti sa-ti gasesti jumatatea, cauta doua patrimi!

    Pesimistul: – Femeile din barul ăsta sunt nişte stricate.
    Optimistul: – Aşa sper şi eu…

    SMS: Ajung in 10 minute. Daca intarzii, mai citeste o data mesajul. :)))

    Toţi oamenii aduc fericire…Unii prin prezenţă, alţii prin absenţă!

    Un poliţist opreşte o şoferiţă blondă şi îi zice:
    – Doamnă, aţi întrecut orice măsură. În săptămâna asta aţi călcat deja cinci
    pietoni.
    – Şi câţi am voie?

  29. Mda, nici eu nu am fost de acord cu ceva cand am vazut foarte frumoasa primire greceasca de la Atena pe ERT TV. Si nu am fost de acord cu sprijinul pe care Domnul Ioan Avram Muresan l-a denumit practic al occidentalilor fata de o parte pro-evreiasca a nomenclaturistilor marxisti. De fapt nu am fost de acord mai inainte, l-am vazut intr-o prima ipostaza pe Antonio Samaras in compania Doamnei Angela Merkel si am protestat in felul meu, nu stiu daca s-a transmis simpatetic din camera mea si de pe ecranul meu de televizor si acolo la Atena in sufletul Doamnei Merkel, si am protestat impotriva a ceea ce am si zis aici la comentarii, sprijinirea pragmatica a impostorilor jidani pe spuza romanilor anti-comunisti. Este revoltator sa vezi cum niste germani, si francezi si italieni si cine or mai fi ei, il pun pe Basescu si pe Boc poate chiar deasupra lui Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu, care au zacut si s-au sacrificat in inchisorile comuniste fiind incarcerati de parintii unor Iorgu Ianosi, Patapievici, si Petre Roman, etc. Asa ceva mi se pare de o monstruozitate imensa, si chiar am protestat in felul meu, desi stiu ca mecanismele sunt puse in miscare exact in modul contrar celui asteptat de mine prin protestul meu. Adica vreau sa spun ca mi-am racit gura de pomana, ca tot nu vor putea sa schimbe nimic, si pentru ca au facut acest lucru de fapt din slabiciunea lor si nu pentru ca ar avea cine stie ce tarie de caracter.

  30. @ Octavian

    Nu stiu de ce, dar plecarea in Israel anul acesta este o eroare foarte grava, am avut senzatia asta de la inceputul anului si am mai avut-o prin 1988 si pana in toamna lui 1989, si senzatia a fost atunci ca de fapt este o prefacere a Sarpelui celui de demult, diavolului si satanei in Inger de lumina, pentru a uzurpa si cele sfinte dupa ce a terminat de prapadit toata lumea, a fost o senzatia apocaliptica, ca adica la sfarsitul pamantesc al dracului sa vad cum se zvarcoleste ca sa insele si despre cele sfinte ori pentru a prelungi sederea lui pamanteasca prin convertirea celor ceresti in pamantesti, ori pentru dobandirea celor sfinte prin metode ne-ortodoxe, prin rau sa dobandeasca binele, ca si cum raul ar naste bine, si in fata binelui sa dobandeasca raul, ca si cum binele ar naste rau, ca adica sa faca un altgoritm ca sa promoveze aceste blestematii cum le numeste Moise, pentru a scapa macar de blestemul vesnic pe spuza celor creduli, si promovand ceea ce Preotul Arsenie Boca a spus ca va determina si caderea unora dintre cei alesi. Chiar si grecii care sunt candidati sa mearga in Tara Sfanta sunt nascuti in saracie lucie undeva prin insulele grecesti, si dupa multe privatiuni randuite de Dumnezeu ajung la scoala teologica in Tara Sfanta si urmeaza un curs pe scara valorilor din Tara Sfanta. Romanii putini care si ei ajung acolo au aceeasi soarta si sunt cernuti si ei la fel, cu exceptia acelor romani promovati de regimul comunist, care sunt bogati, alimentati de regimul comunist care traieste din luatul cu japca a la Gog si Magog descrisi la Iezechiel cap. 38. Se pare ca acest fost Dumitru Savu cu o sumedenie de popi ( ati avut dreptate cand ati zis ca ii voi ura foarte mult incat nu o sa mai pofesc nici unul – dintre cei comunisti si legionari bineinteles ) incearca sa fabrice niste ierusalimiteni falsi, ca adica dintre cei saraciti de comunistii pe care el ii serveste, si se pare ca oculta popeasca m-a ales si pe mine ca cobai pentru acest experiment comunist, printr-o saracie nu dictata de Dumnezeu – care inseamna de fapt bogatie ca la parintii apostolici ( 100 – 325 dupa Christos ) care au reiterat veacul al treilea 2000 – 3000 de la Facerea Lumii, veac care a cuprins si Potopul lui Noe din 2200, veac in care este caracteristic si Sfantul cel mai de dinainte de veci al Sfintei Treimi – ci obtinuta de comunistii bogati in mod dirijat, incat sa poata sa fure si cele sfinte. Prin urmare eu m-am considerat ispitit asupra unui lucru pe care il doream, si deci am fost ispitit in dorinta mea nu ca sa imi slujeasca mie, ci ca sa foloseasca altora, in speta popilor comunisti, ori astfel de ispita este crunta, sa iti ceara cineva sa ii dai de la tine ceva din cele sfinte si margaritarele tale fara ca ele sa iti foloseasca tie, ascunzand ca de fapt aceasta ar insemna ca dai cele sfinte cainilor si arunci margaritarele tale inaintea porcilor, si culmea cand sa ascunda ei acest lucru, cand de fapt chiar te sfasie fara sa fi dat cele sfinte cainilor si fara sa fi aruncat margaritarele tale inaintea porcilor, cand te sfasie in dauna vointei tale. Va dati seama la ce nivel ridicol de ispita s-au dedat, probabil fiind foarte disperati, exact ca diavolul care si-a construit casa pe nisip. Pai eu as fi inteles ca un eventual sprijin pentru a dobandi ceva din Tara Sfanta via eu, sa aibe si un suport fizic concret, si nu o spoliere si mai mare in conditiile in care ei nu rezolva nici sfasierea mea pe care o ei fac in dauna vointei mele. Probabil ei vor sa faca de fapt niste ierusalimiteni falsi care sa fie nascuti la Nazaret din depravare, si probabil vor sa ma puna pe mine dop, acoperamant pentru ceea ce ei fac asa ceva.

  31. Aplicaţiile malware devin din ce în ce mai sofisticate, iar telefonul personal poate fi o unealtă utilă răufăcătorilor .

    Smartphone-urile reprezintă un veritabil miracol tehnologic al erei în care trăim. Aceste dispozitive sunt dotate cu o serie de senzori ce pot monitoriza mediul înconjurător în detaliu, cu procesoare puternice şi cu abilitatea de a transmite şi recepţiona un volum mare de date. De aceea, nu este o surpriză faptul că telefoanele inteligente sunt din ce în ce mai des ţinta atacurilor malware, ce doresc să exploateze capacităţile acestora.

    Printre cele mai sofisticate atacuri împotriva smartphone-urilor se numără aplicaţiile care „ascultă” conversaţiile utilizatorilor pentru a identifica momentele în care este rostit numărul unui card de credit sau cele care folosesc accelerometrele cu care sunt dotate dispozitivele pentru a înregistra detaliile financiare introduse cu ajutorul tastaturii. Acum, însă, autorităţile americane au dezvăluit un malware mult mai complicat şi detaliat decât cele existente pe piaţă.

    Specialiştii din cadrul US Naval Surface Warfare Center au conceput o aplicaţie Android care fotografiază în secret mediul înconjurător, permiţând ulterior celor ce controlează aplicaţia să construiască un model 3D ce înfăţişează locuinţa victimei. Acest „malware vizual”, intitulat PlaceRaider, permite atacatorului să afle detalii financiare, să observe datele de pe monitoarele computerelor şi să obţină informaţii personale.

    Aplicaţia creată de specialiştii americani este camuflată în interiorul unei aplicaţii de tip „camera”, utilizatorul permiţând acesteia să captureze fotografii şi să le trimită altor dispozitive. Malware-ul va funcţiona nedetectat în fundalul oricărui telefon mobil cu un sistem de operare Android 2.3, surprinzând fotografii în mod constant şi înregistrând ora, locaţia şi orientarea telefonului.

    Malware-ul va elimina fotografiile neclare sau întunecate, iar pe restul le va trimite către un server central. Pe baza datelor înregistrate de aplicaţie, serverul central va putea folosi imaginile pentru a construi un model 3D al spaţiului în care trăieşte victima. Pe baza acestui model 3D, atacatorul va putea identifica obiectele interesante şi datele importante, precum detaliile unui card de credit.

    Testele efectuate pe 20 de victime care nu ştiau că aplicaţia este, de fapt, un malware, au arătat că modelul 3D permite obţinerea a mult mai multor informaţii decât imaginile în sine, fiind un instrument extraordinar de util atacatorilor.

    „Am implementat acest malware pe Android din motive practice, dar poate fi realizat şi pentru alte platforme, precum iOS sau Windows Phone”, au explicat cercetătorii.

    Mesajul cercetătorilor este clar: pe măsură ce smartphone-urile devin mai răspândite, acestea sunt o ţintă ce oferă tot mai multe beneficii potenţialilor atacatori, astfel că aplicaţiile malware vor deveni tot mai sofisticate.

  32. La toţi iubitorii de poezie, mă rog: „să reinventăm retorica, să reinventăm poezia şi scrisul ei, şi rostirea ei! Să îmbrăcăm o nouă cămaşă în poezie”. Vă aruncam, vouă critici, care căzură-ţi strâmb, cu judecata, peste orizont, aceste strofe… Şi, încă, n-am primit înjurăturile voastre. (Astfel, îmi trimisesem poezia la „Luceafărul de dimineaţă”… n-am primit nimic, pentru că, şi tăcerea e un răspuns). Doar celor care iubesc, cu adevărat poezia, îmi permit să o dedic, de data aceasta, cititorilor care vor, poezie:

    Cântec pentru Inia Dinia

    Cântă precum râul, plânge ca o mamă,
    tună ca un fulger, dombra mea de soc –
    inima şi viaţa, numai ea-mi sfăramă,
    Inia Dinia, fir de busuioc!

    Nu-ţi ridic vre-un templu, nici vreo mânăstire
    dar ca nimeni alta, ştii să mă supui,
    lipită-i ca timbrul, umbra ta subţire,
    Inia Dinia, floare de gutui!

    Şi regret că vremea, ca năluca zboară,
    o s-arunc, în mare – dombra – ca pe-un leş…
    Eşti ca Frumuseţea … dulce şi amară,
    Inia Dinia – floare de cireş!

    (din vol. „Cântece la dairea”, 2008)

  33. La o poezie atât de frumoasă, o melodie și un dans pe măsură
    ( din câte am înțeles eu, dombra este un instrument muzical, asemănător unui fluier 🙄 ) :

  34. Circulă pe net, deocamdată fără escortă de la SPP 😉 :

    1968 – Vede lumina zilei Mihai-Razăvan Ungureanu. Medicii îi dau la naștere nota 9, dar MRU vine la mărire, deoarece voia neapărat să ia 10 și să termine maternitatea ca șef de promoție.

    1969 – Apar primele probleme în familia Ungureanu. Din cauză că micul Mihai-Răzvan se parfumează excesiv, părinților le e imposibil să-și dea seama când face pe el.

    1976 – Mihai-Răzvan Ungureanu are tot mai des probleme cu copiii de vîrsta lui. Aceștia îi reproșează că are un comportament bătrânesc, de elev de clasa a patra. Există însă și colegi care îl apreciază, spunând despre el că e un prieten de încredere, care știe să țină un serviciu secret.

    1983 – Devine membru al Uniunii Tineretului Comunist. Are loc astfel primul său contact cu dreapta românească, al cărei lider avea să ajungă.

    2004 – Devenit ministru de Externe, renunță la vechea sa unghieră personală și începe să-și taie unghiile doar cu unghiera de serviciu.

    Februarie 2012 – Ajunge în funcția de prim ministru al României. Întrebat de un jurnalist de ce lucrează la stat în loc să activeze în mediul privat, unde ar câștiga mai bine, Mihai-Răzvan Ungureanu mărturisește că oricum nu face asta pentru bani, ci pentru parfumuri.
    Mai mult amintește că soția sa câștigă 7.000 de euro lunar ( cam cât îl costă pe el cheltuielile cu Corina Vințan, uneori doar într-o singură depălasare).

    Aprilie 2012 – Este înlăturat de la Palatul Victoria. Rămas fără acces la resursele Guvernului, MRU descoperă uimit că se găsesc bețișoare de scobit în ureche și în comerț.

    August 2012 – Refuză un job extrem de tentant. Deși salariul era ok, nu s-a înțeles cu angajatorul la șampon și unghiere. Decide să se axeze pe politică, întrucât e un domeniu care i-a adus de-a lungul timpului foarte multe satisfacții profesionale și produse cosmetice.

  35. Circulație intensivă !!!!

    BĂTĂLIA PENTRU DNA. Din 7 concurenţi au rămas doar 6! Laura Codruța Kovesi s-a retras din cursă

    Citiţi mai mult: BĂTĂLIA PENTRU DNA. Din 7 concurenţi au rămas doar 6! Laura Codruța Kovesi s-a retras din cursă – Justiţie

    Fostul procuror general al României a informat Ministerul Justiţiei că nu se poate prezenta la interviul care va avea loc pe 24 octombrie, întrucât se află la Bruxelles unde a preluat funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

    Fost procuror general, Codruţa Kovesi a informat astăzi Ministerul Justiţiei că nu se poate prezenta la interviul pentru funcţia de şef al DNA, programat de ministrul Mona Pivniceru în data de 24 octombrie, întrucât “din data de 16 octombrie 2012 îşi desfăşoară activitatea la Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, ca Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul MCV, privind reforma sistemului judiciar şi reforma anti-corupţie”, a informat Ministerul Justiţiei.

    Reamintim că, la începutul lunii octombrie, Laura Codruţa Kovesi a fost detaşată la Ministerul Afacerilor Externe pentru o perioadă de trei ani. La finalul mandatului de la conducerea Parchetului General, ea a declarat că nu exclude o candidatură pentru şefia Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi nici o eventuală funcţie care presupune o activitate legată de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).

  36. D-le Radu Humor: (doar dumitale, mă destăinui, acum) – Ceilalţi, să nu ia în seamă, astfel de amintiri: Sunt unii oameni, şi nu puţini din păcate, pentru care tristeţea, această haină a singurătăţii, e a doua lor casă. Tu vrei cu dinadins să înlături poarta prin care aceştia să iasă din ea, iar ei o trag la loc aşa cum a fost. Astfel de om era neica Zaharia, prietenul tatei. Până şi vagabondul care doarme sub pod se bucură şi el de viaţă, iar când o face, ştie să se bucure. Rare clipele de bucurie însă pe chipul lu¢ neica Zaharia. Pe numele acesta îl ştiam noi, copiii. Un om domol, blajin, cu o vorbă liniştită, cântată într-un anumit fel. Se strămutase de prin părţile de la Dunăre la noi în sat împreună cu mumă-sa, care a trăit mult după dispariţia lu¢ neica Zaharia, până la vârsta de o sută de ani. Îi văzusem împreună o singură dată, pe laviţa din faţa plitei din odaie, într-o iarnă, când neica Zaharia, care trebăluise ceva mai mult în saivanul din curte, intrase de-i sărutase mâinile uscate şi-i vorbise jumătate şoptit, jumătate cântat: „Măicuţă, totul va fi bine!”, după care o strânsese la pieptul lui puternic. Se spunea despre neica Zaharia că avusese acolo, lângă Dunăre, case mari, acareturi, saivanul plin cu animale în bătătură, soţie iubitoare şi doi copii. Dar, când toate erau la rostul lor, din senin căzu nenorocirea pe capul omului. În cazul lu¢ neica Zaharia s-au adeverit cele spuse altundeva de scriitorul Ilya Ehrenburg: „Furtunile vin mai pe urmă, când omul doreşte, în sfârşit, libertatea” Cum se zice, pomii dăduseră peste tot roade, dar ale lui erau acre, pădureţe. Ciuma asta căzu numai pe capul lui. Îi arsese într-o noapte casa şi saivanele, apoi pierduse nevasta bolnavă de oftică şi pierdu şi cei doi copii. Rămăsese numai cu mumă-sa. Dar, spre deosebire de moş Anghel al lui Panait Istrati, el nu ieşise în uliţă să strige ca acela: „- Na! Soartă ticăloasă… Tu mă-ncovoi, dar eu mă-ndrept şi te scuip în faţă. Na!”. Ciobănind cu oile pe lângă moşu-său, tata învăţase de mic să cânte la fluier şi la caval. Cavalul pe care-l ştiam că-l ţinea într-o cutie de lemn la fundul cufărului îi fusese trimis de un prieten, de fel de prin părţile Argeşului şi cu care făcuse războiul, iar undeva prin munţii Tatra la un atac aerian, acesta îşi pierduse mâna dreaptă. Acela, povestea tata, cânta uimitor la caval şi nu plângea sfâşietor pentru braţul sfârtecat, cât pentru degetele pierdute, pe care şi le plimba ca un vrăjitor peste găurile cavalului. Odată sau de cel mult două ori pe an, când neica Zaharia venea pe la noi, tata scotea cavalul şi petreceau la o ulcică cu vin împreună cu neica Zaharia, iar noi copiii asistam vrăjiţi pe scăunelele scunde. La început se depănau amintirile din locurile de la Dunăre unde copilărise şi mai târziu „se înfipsese puternic” pe pământul lui neica Zaharia. Când amintirile şi vorbele încetau, tata ducea cavalul la gură şi se pornea să cânte. Începea cu doine, balade, şi după o vreme o da pe bătute şi jocuri repezi. Până şi câinele care se strecura tiptil în tindă, bătea darabana cu coada pe podea. Atunci ne era dat să vedem ceea ce, chiar şi Fetiţa cu chibrituri din povestea lui H.C.Andersen ar mai fi dat încă un băţ pe scăpărătoare să poată vedea ceea ce se desfăşura în faţa noastră. Bubuia pământul sub tălpile lu¢ neica Zaharia şi din acel om greoi ca un urs, devenea uşor ca un fulg de pasăre, iar din uriaşul cu ochii cătrăniţi de amarurile soartei, devenea ursul cu priviri lacome şi strălucitoare după halca ce i se arăta pe dinainte. Juca de unul singur, după sunetele cavalului fermecat şi nu mai era nimeni altul care să-i stea alăturea. „Tii, măi fecior! Tii, măi băiete! Aşa, zi-i măi fecior, para mamei ei de viaţă!” Juca după cavalul tatei, din ce în ce mai îndârjit, parcă în necazul vieţii care nu-i arătase vreo bucurie. Fusese probabil nenorocit în soartă, dar se încleşta cu îndârjire de clipa ce i-o da cavalul tatei. Şi, în fond, care este cheia fericirii, dacă nu uitarea! De unde şi expresia mamei: „fericit ca un copil”. Şi cavalul tatei parcă era nebun, nu înceta până dinspre ziuă, când se auzeau cocoşii cântând. Nicicând nu mi s-a părut cavalul tatei atât de fermecat ca atunci, nici în câmp cu oile, nici cu altă ocazie. Tata parcă ştia asta, deşi îl rugam alteori să-şi scoată cavalul din cufăr să ne zică ceva, el se urnea greu. Însă, mult mai târziu am aflat că tata primise de prin părţile Argeşului vestea că prietenul lui din război se stinsese din viaţă, iar el nu mai avea chef să cânte cu atâta foc. Povestea unei vieţi, dădea a înţelege cineva, este şi povestea pe care unii au tăria s-o ducă cu ei în mormânt.
    P.S. Aceasta e povestea dombrei! Eu, în poezie, d-le Radu Humor, iată, mă destăinui: sunt mult prea copil, sunt prea mult poezie, nu ştiu! Cineva, îmi ciugulea cuvintele din palmă, când m-am înfăţişat lui Fănuş Neagu, la Carul cu bere, în Bucureşti (prin 1975). Şi, nici poetul Ion Gheorghe, pe care l-am „împresurat” în biroul lui, de la Luceafărul (tot în 1975), nu şi-au închipuit, că peste ani, unul ca mine, îi va zeifica, prin cuvinte. Asta e viaţa!

  37. Buna seara!
    Va salut, domnule Radu Humor!…Sper ca nu m-ati uitat…
    Felicitari, tineti blogul Dlui LIS in spate, precum Atlas pamantul!…
    140 de comentarii!!!…Activitate, nu gluma…
    O sa va citesc comentariile, mai putin cele politice.
    Mi s-a facut sila de politica; televizorul aproape ca mi-a devenit inutil…Aceleasi fetze, deprimante, obositoare si…inutile!
    Pe 12 a 12-a 2012 va cadea o …stea! Poate ne va lumina constiintele … si ne va scapa de politicieni!
    Mi-ar place o lume mai poetica, in care sa cante lirele si sa mai taca…trompetele!
    Apropo de poezie: superbe versurile domnului Tudor Cicu!…Inia Dinia, ce rezonantza lirica!…
    Oare se va supara domnul Cicu pe mine, daca marturisesc de ce anume imi amintesc versurile Domniei sale?…Sper ca nu…
    Imi amintesc de o poezie a lui Alecsandri:

    Zanzaneta, fulg de soare,
    Adevar sa fie oare
    Ca tu porti, colea, sub salbe
    Doua portocale albe?

    Parte dreapta, una mie,
    Zanzaneta, una tie!
    Si-ti mai dau si-n Moreale
    Trei paduri de portocale…

    Am citat din memorie…si ce ciudata …memorie: uite unde m-au trimis versurile cu Inia Dinia!!…
    Eram copil – si, la garla satului, printre rachitzi, am vazut o fata…cu bustul gol… Cu o zi inainte – na, coincidenta! – citisem poezia lui Alecsandri, cea cu ,,portocalele”… Inca nu implinisem 12 ani – si toate acestea ar fi trebuit sa fie interzise minorilor sub 12 ani!…Si acum ma simt putin stanjenit pentru stanjeneala de atunci.

    Ce-o face Domnul LIS?
    Ii urez multa sanatate, nu din ,,interes”, ci din inima!
    I-am citit, in Romania literara, cateva poezii. Una dintre ele,
    cu un hipopotam tavalindu-se in noroi (de culoare portocalie?!) e cu evidente trimiteri politice…

    Va urez multa sanatate la toti!
    Noapte buna!

  38. Domnule Tudor Cicu
    Încep prin a vă mulțumi pentru impresionanta și lămuritoarea destăinuire, mai ales pentru onoarea de a-mi fi adresată, dar sunt sigur că cele povestite și mai ales modul în care o faceți, au interesat și delectat și pe alți cititori fideli ai acestui interesant, dar incomod blog .
    Citindu-vă mi-am amintit la rându-mi, de o scenă dintr-un roman unde autorul povestea cum după un marș lung și istovitor, pe parcursul a vreo trei zile și tot atâtea nopți, prin frig, bălți și noroaie, atunci când plutonului de soldați participanți la acest marș al morții li s-a dat comanda :
    – De voie !
    s-au aruncat imediat la pământ, tot numai bălți și noroaie, dar pe fața lor se citea o stranie și oarecum inexplicabilă fericire !
    Iar autorul se minuna de cât de puțin îi trebuie unui om ca să fie fericit !
    Cât despre șansele de reușită în viață, mai ales cea literară, avem ocazia să observăm cel mai bine în acești ultimi bezmetici ani, cam care sunt criteriile , aproape în exclusivitate subiective, după care se cațără unii, intens și nemeritat promovați, pe criterii ce țin de castă profesională sau chiar etnică, în diferite funcții sau ierarhii și grupe valorice !
    Dar vorba cuiva :
    Noi să fim sănătoși !
    Că nedreptățile curg :toll:

    Și până la urmă, chiar, cât îi trebuie unui om ca să fie fericit 😉

  39. Cum să vă uit domnule Ștefan S ?!
    După ce că suntem atât de puțini, sau rari, cum ar spune cineva, cu dublu înțeles, numai asta ar mai lipsi !
    Cât despre muncă ?
    Care muncă ?
    E doar plăcere și respect pentru munca întradevăr sisifică a domnului Liviu Ioan Stoiciu, care se odihnește puțin înaintea asaltului final !
    Asta parafrazând cunoscuta :
    Comunismu n-o muritu,
    Numa-o țâr-s-o hodinitu 😉

    Sănătate și toate cele bune !

  40. Domnule Radu Humor va inselati ca au apreciat toti cititorii blogului, eu stiam de povestea cu nea Zaharia, cu tristetea care l-a apucat si cu faptul ca a avut parte de o tristete exclusivista de nici pomii nu i-au mai rodit dupa, si stiam si de zeificarea impostorilor oculti gen Fanus Neagu. Acest eveniment a fost o frantura din ceea ce a avut loc pe plan agricol ( Tara Havila ) in toata Tara atunci. Eu nu sunt nici varza ( agricol ), nici capra, ci lup. Si povestea cu pricina, dezbatuta de tatal domnului Cicu cu mos Zaharia era una strict despre identitatea verzei. O sa va spun pe ocolite, cum face lupul, despre ce este vorba: luni voi face comanda la un prieten grec ( l-am intalnit profetic chiar pe net, pe el si magazinul lui ) de urmatoarele titluri ( voi scrie cuvinte grecesti transliterate cu litere latine ): „O Diavolos Ke I Outa Tou” ( film grecesc DVD ), „O Drakos” ( film grecesc DVD – domnule Radu Humor, vedeti ca cuvantul Diavol este de natura latina, italiana, iar cuvantul Dac este tot de natura latina, italiana, este numele pe care latinii din Italia l-au dat getilor, adica unei ramuri de traci, si vedeti din cuvantul Dac deriva si cuvantul Drac, iar in greceste „O Drakos”, acum stiti despre ce este vorba ? ), „Diavolou Kaltsa” ( film grecesc DVD ) si „Drakoulas Exarhiou” ( film grecesc despre exorcizare, DVD ). Vedete ? La un moment dat nu numai U.E. ne poate numi draci, ci si grecii, ba chiar asa se pune problema, dar vedeti ca problema este si una de natura politica, pentru ca romanul nu are cum sa fie Satana ( poate PDL si Basescu ) adica Dracul, pentru ca in filmele dezbatute de greci pe care eu doresc sa le cumpar Diavolou si Drakos, la care lipseste si denumirea de sarpele de demult, sunt de fapt Imperiul greco-roman pagan, pe care il imita fostul URSS ( cele 10 republici din URSS erau cele zece coarne ale Fiarei Rosii din imperiul greco-roman pagan ). Deci nea Zaharia se gandea la aceasta presiune din toate partile in ce priveste agricultura ( cu zootehnia si vanatoarea este altceva ), si din partea U.E., si din partea fostului URSS devenit C.S. I. si din partea grecilor ( care il au pe acel macedonean pe care il pun Ingerii imparat pentru prototipul Tarii Havila, cu aur, un fel de machidon de al nostru, numai ca nu este aroman ci grec ), si mai mult si din partea romanilor intrati in pielea diavolului si a dracului, ba mai mult si in pielea sarpelui de demult. Vedeti, eu am prins situatia in care a fost dezbatuta aceasta problema in toata Tara ( ca dupa aia au vrut Ceausescu si Eugen Barbu si Fanus Neagu – care erau lacheii lui Ceausescu, dupa seceta aia a vrut sa darame satele si sa faca orase in locul lor ), iar in gradina bunicului meu poamele au fost rosii, arse de un foc fertil, si erau merele acrisoare, dar de un acru dulceag, si mai ales perele erau roduri foarte bine coapte.

    Sa ne fereasca Dumnezeu de romanii care vor intra in pielea sarpelui celui de demult, a diavolului si a dracului ( adica Satanei ), ca astfel de vanturi si puhoaie trebuie sa vina, dar va fi vai prin cine va veni astfel de lucruri.

  41. Am uitat sa spun ca domnul Cicu nu stia ce stiam eu, ba chiar si intalnirea cu Fanus Neagu despre care eu stiam ce ei nu stiau ( pentru ca eu eram in registrul lupului, iar ei in al verzei ) a avut niste rateuri din pricina asta, penrtru ca eu eram de partea Domnului Paul Goma, adica exact victima lui Fanus Neagu si Eugen Barbu si DR Popescu, si Leonte Rautu, etc.

  42. Am gresit la tastare, vroiam sa tastez „O Diavolos Ke I Oura Tou”, care tradus inseamna probabil: „Diavolul pe care il urasti tu”.

  43. Peste câteva minute se împlinesc două luni de când poetul Liviu Ioan Stoiciu a postat pe blog cu amărăciune și exasperare, dar și cu o chinuitoare speranță :
    PS. La bună revedere, oameni buni! Mă opresc aici cu acest blog, vă urez tot binele din lume!

    Redau aici un pilduitor interviu :

    „Dumnezeu este lumină și ne vrea în lumină”

    * O sută de ani de la naștere *

    Anul acesta, pe 7 octombrie, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Părintelui Sofian Boghiu, cel supranumit „Apostolul Bucu­reș­tiului”. Când l-am cunoscut, viața sa se apropia de amurg. Cu părul alb ca neaua și suflet de copil, spo­vedea ceasuri întregi, în bătrâna biserică a Mânăstirii Antim. Stătea neclintit în scaun, în pofida celor aproa­pe 90 de ani ai săi. Prin fața lui se perindau tot soiul de oameni, bătrâni și tineri, bogați și săraci, simpli muncitori ori savanți grei de studii. Cu toții căutau la el ceva ce nu le mai dăruia nimeni – vraja spirituală a unei alte lumi. După ce le oferea o baie de Duh, credin­cioșii plecau beți de uimire. Împreună cu dânsul, sim­țeai că granițele materiei sunt fluide, că între noi și îm­părăția de care ne-a vorbit Hristos nu este un zid, ci o punte delicată, puntea smereniei și a iubirii. Aceste stări Îl definesc pe Dumnezeu însuși și convertesc în lu­mină pură orice facere omenească. De la ele a înce­put și interviul de față, realizat în timpul vieții părin­telui Sofian, pe care îl publicăm ca o mărturie vie a prezenței sale continue și discrete printre noi. De fapt, atunci când și-a dat sufletul în mâinile Domnului, într-o dimineață frumoasă de toamnă, chiar de Înăl­țarea Sfintei Cruci, Părintele Sofian Boghiu nu a plecat dintre noi. A preferat să se așeze cuminte în cel mai lăuntric colț al inimii noastre, de unde ne povățuiește mereu, spre limanul păcii și al rugăciunii.

    Dumnezeu este smerit
    „Bun simț, asta ne trebuie”

    – Părinte, auzim des vorbindu-se la biserică des­pre smerenie, dar e greu să înțelegem ce înseamnă cu adevărat această stare a sufletului. Puteți să ne lămuriți ce presupune ea?

    Părintele Sofian în 1950

    – Când e vorba de sme­renie, Mântuitorul însuși ne spune: „Învă­țați­-vă de la Mine, că sunt blând și sme­rit cu inima și veți afla odihnă pentru sufle­tele voastre.” Mân­tui­torul Hristos, Dumne­zeu Tatăl și Sfântul Duh sunt sme­riți, numai dia­volul este mândru. Sme­renia și dra­gostea sunt atribute dum­nezeiești. Dia­volul nu poa­te să fie nici plin de dra­goste și nici smerit. Dacă starea de norma­litate a omului este cu­viința, sme­renia trebuie să o dobân­dească, pentru că este un dar dum­neze­iesc. Și e greu… Foarte greu găsești astăzi oa­meni smeriți. Chiar prin­tre oamenii bi­se­ricii, prin­tre călugări, găsești foarte greu smere­nia. Dar un om cuviin­cios, care să-și cunoască propria măsură, care să vorbească cu bună cu­viin­­ță, poți găsi. Să te com­porți nor­mal, să nu soco­tești că ești mare, asta se poate do­bândi mai ușor. Bun simț, asta ne trebuie.

    Fotografia de la arestare

    – Cum să faci să ai curaj și încredere în tine, dar să nu cazi în mândrie?

    – Dacă acest curaj este smerit, atunci merge. Dar când ai în tine o încredere exclusivă, atunci pierzi legătura cu Dumnezeu. Când ești foarte încrezător în tine, în chip mândru, atunci e periculos, pentru că te lipsești de ajutorul dumnezeiesc. Așa-i de mare în­crederea în tine încât n­-ai nevoie de El! Nu o spui, dar te gândești la acest lucru, neavând implicit încredere în Dumnezeu. În astfel de momente, El este undeva, în altă parte, și nu se amestecă, iar tu ești sigur pe știința ta, pe experiența ta. Dar trebuie să ai și curaj, că altfel nu faci nimic, ești mereu timorat. Să ai încredere în Dumnezeu și siguranța că El te ajută și atunci poți să faci orice.

    Școala rugăciunii lăuntrice
    „Dumnezeu ne ascultă numai când ne rugăm cu încredere”

    – Părinte, cum să ne rugăm? Unii citesc mereu rugăciuni din cărți, acatiste, paraclise, alții se roagă doar cu propriile lor cuvinte. Care e rugăciunea pri­mită de Dumnezeu?

    – O rugăciune izbucnită din inimă, plină de încre­dere. Dumnezeu este foarte prezent în viața noastră, și atunci, oriunde suntem, ne putem adresa Lui, iar El este prezent mereu și ne ascultă. Să ne rugăm cu aceas­tă încredere în Dumnezeu, cu această credință puter­nică, iar nu cu o rugăciune formală. Pentru că, adese­ori, noi ne rugăm, dar n­-avem încrederea aceasta că Domnul ne poate ajuta. Spunem rugăciunea, dar n-avem credință, n-avem această încredere în Dum­nezeu cu toată ființa noastră. Atunci ne ascultă Dum­ne­zeu, când ne rugăm cu încredere.

    – Există și un program de rugăciune pentru creș­tinul din lume, un program pe care el ar putea să-l respecte zilnic?

    În curtea Mânăstirii Antim în 1997

    – Eu pot să vă dau un exemplu, nu un program. Nu prea cred în programe încredințate românilor noștri, pentru că le respectă 2-­3 zile și după aceea le părăsesc, că se plictisesc. Le acceptă cu vorba, dar practic se lasă repede. E și o vorbă, că la noi, la români, o sărbătoare nu durează mai mult de trei zile.
    Să vă dau acum exemplul practic, din Pateric. În Orient, acolo unde s-a petrecut întâmplarea, de obicei plouă foarte rar. Un tânăr din vremea aceea mergea să vadă un bătrân care trăia în deșert. Când a ajuns, bă­trânul l-a întrebat: „Ce mai este prin lume?”.

    Mânăstirea Antim

    Iar fra­tele i-a răspuns: „E secetă mare. Se roagă preoții în biserici și tot nu plouă”. Bătrânul s-a mirat: „Cum frate? Vă rugați și tot nu plouă? Ia să ne rugăm și noi”. Bătrânul s-a pregătit pentru rugăciune, apoi și-a ridicat mâinile în sus și a spus câteva cuvinte către Dum­nezeu. Le­-a spus în taină, nu cu voce tare, și deo­dată a început ploaia! Nu plouase de luni de zile. „Vezi frate? Dacă ne rugăm, plouă”. Bietul tânăr a rămas foar­te uimit, n­-a mai putut să spună nimic. E o întâm­plare reală, nu o pildă. Ce înțelegem din ea? Că o rugă­ciune din inimă, din toată ființa, plină de smerenie, a adus imediat un răspuns din partea lui Dumnezeu. Ime­diat a plouat! Asta e o rugăciune adevărată!
    Noi însă nu știm să ne rugăm. Suntem risipiți în așa măsură, încât chiar când ne rugăm pentru noi, pentru ziua de astăzi, pentru un necaz, nu suntem „acasă” totdeauna. Ne rugăm și mintea „scapă”, alunecă, și te surprinzi că te gândești la altceva, chiar atunci când te rogi. Iar dacă nu te rogi continuu, cu încredere și cu smerenie, El nu-­ți răspunde. Asta ne trebuie, o rugă­ciune plină de luare aminte, plină de aten­ție. Domnul este pre­zent în fiecare zi și noapte, este me­reu lângă fiecare din­tre noi; ne vede și cunoaște tot adâncul nostru, toate neputin­țele. El ne cunoaște, dar noi suntem cu gândul și la El, și în altă parte. Asta și din cauza vrăjmașului dia­vol, care caută să ne despartă de Dum­nezeu și aduce fel de fel de motive, de ar­gumente, chemări și is­pite în mintea omu­lui. Așa ajungem să ne luăm după suges­tiile lui și să ne des­părțim de Dumnezeu. Mai ales atunci când omul se roagă, demo­nul încearcă să intre în viața lui intimă ca să-l separe de Dum­ne­zeu. De aceea, în asemenea împreju­rări, când știe că I se adresează lui Dumne­zeu, omul trebuie să rostească rugăciunea cu multă căință, să­-și reproșeze lui însuși că, iată, stă de vorbă cu Dumnezeu, dar min­tea lui este de­parte, neatentă. Sunt și oameni care au această bună­cuviință față de Dumnezeu și își reproșează că sunt risipiți, și nu sunt conștienți în apropierea de Dumne­zeu, iar Dumnezeu vede această căință și răspunde. Dar, cel mai adesea, mintea noastră e risipită și ne rugăm formal. Sunt persoane care citesc noaptea multe acatiste, dar după ce citesc, dimineața se scoală și în­cep să bârfească, să judece. Asta este ca și cum nu s-ar fi rugat, și de aceea, aceste rugăciuni nu sunt luate în seamă de Dumnezeu.

    Credință și tăgadă
    „Trupul merge în pământ, dar sufletul își continuă drumul”

    Marele preot

    – Părinte, există foarte mulți oameni care nu cred în Dumnezeu. Cum putem să-i ajutăm?

    – Dacă tu, care ești credincios, îi spui și nu-l con­vingi, e și din cauza lui, dar și din cauza ta. Pentru că nu i-­ai spus măcar un cuvânt care să-l atingă. Dacă el nu are nici o legătură cu Dumnezeu, atunci pentru o ase­me­nea persoană trebuie să te rogi personal, sincer, ca Dom­nul să-i dea credință. Această încredere în Dum­­nezeu îl poate convinge, dar să îi spui așa, sincer, ceea ce știi despre El. Că Dumnezeu există, că toată această creație a lui Dumnezeu nu putea să o facă ni­meni, decât o putere supranaturală. Soarele, stelele, tot acest ansamblu extraordinar care ne înconjoară și care este în mișcare cu o regularitate de ceasornic. Ceasor­nicul mai rămâne în urmă din când în când, dar angre­na­jul care este în jurul nostru e de o precizie extraor­dinară, nu are nici o eroare. Cine îl ține? Întâm­plarea? Întâm­plare nu poate să fie, întâmplarea este ceva foarte nesigur. Este o forță care întreține totul. După ce le-a creat, le ajută să reziste. Poți să convingi un om și vorbindu-i despre moarte. Să-i spui că dacă se uită îm­prejur poate să vadă că toți oamenii mor; în întreaga istorie nu au existat decât două persoane care n-au murit – Enoh și Ilie. Ei nu au murit încă, sunt cu trupul la cer. Încolo, murim cu toții și ar trebui să se convingă și el că moare și nu știe ce-l așteaptă dincolo. Îi poți spune că dincolo este o judecată, iar faptele pe care le-a făcut în lumea aceasta sunt știute de Dum­ne­zeu și va da seamă pentru toată viața trăită pe pământ.

    Cu părul alb ca neaua și suflet de copil

    Dacă își dă seama de acest lucru și își dă seama că lumea de dincolo nu este un pustiu, că dincolo este viață în continuare și că tot ceea ce vorbim de mii de ani e ade­vărat, și dacă mai crede în această istorie a mântuirii care se răsfrânge peste noi, este foarte bine pentru el. Atunci poate că se întreabă și el – ce face după moarte? Când iese sufletul, acea esență din noi, trupul nos­tru, această mașină extrem de compli­cată pentru care ne străduim toată viața, nu mai are nici o valoare. Am murit și gata! Trupul merge în pământ, dar sufletul, acea esență care a încetat să mai fie în noi, își continuă drumul. Dacă omul necredincios își dă seama de această situație se poate întreba: acea esență din mine care a ieșit, care până acuma era foarte utilă pentru mine, prin care vorbeam și prin care lucram, unde este? Și îi poți răspunde că ea continuă să existe în împărăția lui Dum­nezeu, Autorul întregului Cosmos. Sufletul este în seama lui, stă undeva. Rămâne acolo un anumit timp, indefinit, până la judecata viitoare, când acest trup, așa cum a fost el mâncat de șobolani, de șerpi și alte vie­țuitoare, acest trup va învia și se va uni din nou cu sufletul și vor trăi amândoi în veșnicie, așa cum a rânduit Dumnezeu. Unde? În lumină sau întuneric. Cel care și-a trăit viața urât nu va avea loc în lumina lui Dumnezeu din cer. N-are loc, și atunci îl ia în primire stăpânul întuneri­cului. Dar cel care a făcut niște lucruri frumoase în viață, cel care a trăit după porunca lui Hris­tos, spun Sfinții Părinți, trăiește în lumină; în lu­mină veșnică va trăi și trupul lui înviat. Iar dacă aceste lucruri le ia în bătaie de joc, cum se întâmplă de obicei, e spre marea lui pagubă.
    Pe Dumnezeu oamenii îl intuiesc foarte greu. Dacă nu crezi în Dumnezeu, e bine să fii totuși rezervat. Și dacă totuși ești în stare să mai asculți și de alții, roa­gă-te… Roagă-te să ți se lumineze mintea, care este îm­bâcsită adeseori cu fel de fel de idei de-astea năstruș­nice și fără Dumnezeu. Să te lumineze Dumne­zeu, și vei vedea aceste lucruri în jurul tău. Dacă omul nu se convinge să facă aceste lucruri, rămâne în ignoranță până la sfârșitul vieții.

    Săraci și bogați
    „Milostenia îi este foarte plăcută lui Dumnezeu”

    Părintele Sofian la Lainici

    – Părinte Sofian, țara noastră este foarte săracă și cu mulți oameni ajunși în pragul deznădejdii din pricina lipsurilor materiale. Cum să reziste ei prin credință la astfel de încercări?

    – Cel care nu are ce mânca să aibă încredere în Dumnezeu, pentru că înainte de a ne ajuta oamenii, ne ajută Dumnezeu. Și, dacă poate, să se roage cu toată în­crederea. Nu-l lasă Dumnezeu! Îi deschide inima unui bogătaș care-l ajută. Cunosc un asemenea om, care lucra la noi odată, pe când restauram biserica mare. Era un om obișnuit, dar avea mare încredere în Dumnezeu. Nu amâna niciodată timpul de rugăciune și avea programul lui, pe lângă alte ocupații legate de fa­milie. Ei bine, omul acesta, când ajungea să aibă lip­suri, se ruga la Dumnezeu. Dar nu erau lipsuri din cau­za lenii. Se ruga și atunci îi venea ajutorul. Pare incre­di­bil pentru multă lume, dar așa se întâmpla. Cine știe cum, venea la el câte un om și-i spunea – „Măi Gheor­ghe, n-ai nevoie de niște pâine? Sau de niște ali­mente sau chiar de carne?”. Ei bine, oameni ca el sunt niște rarități… Știu că omul, când n-are ceva, în loc să se roage, înjură! Îl înjură pe Dumnezeu, în primul rând, că nu îl ajută, și pe urmă îi înjură pe cei din jurul lui. Apoi se bate cu soția…
    Bogătașii nu prea stau de vorbă cu alde mine, evită să stea de vorbă cu un popă. Dacă ar vorbi cu mine, i-aș sfătui să nu se gândească numai la ei, că mai sunt și alții pe lume, oameni săraci, pe care trebuie să îi ajuți, iar ei pot. În loc să pună banii la bancă, să ajute câțiva săraci. Adeseori acești oameni, care au bani, nu știu ce să se mai facă cu ei. Ar trebui să intre și ei în situa­ția omului sărac, care n-are niciun fel de mijloc de a se salva de necazuri, și atunci își va da seama că celălalt, aproapele lor mai sărac, are cu adevărat ne­voie de ei. Sfântul Antim era foarte convins că miloste­nia este foarte plăcută lui Dumnezeu. În viața duhov­nicească ai aceste două virtuți: rugăciunea curată – care implică efortul de a te curăți și a te apropia de Dum­nezeu – și milostenia. Ultima virtute îi este foarte plăcută lui Dumnezeu.

    Pictor de icoane

    După cum știm, la Judecata din Urmă, Mântuitorul ne va spune: „Am fost flămând, am fost însetat, am fost bolnav, am fost strein, am fost în închisoare…”. Iar noi îi vom spune: „Doamne, când? Dacă Te știam așa, Te-am fi ajutat!”. Iar el ne va răs­punde: „Întru­cât nu i-ați ajutat pe cei mai mici frați ai Mei, pe semenii voștri, pe Mine nu M-­ați ajutat”. Așa încât, să nu uităm milostenia și rugăciunea curată. Sunt cele mai bune fapte, fapte apropiate și plăcute lui Dum­ne­zeu. Sunt lucruri pe care le poate face fiecare dintre noi, dar pentru asta trebuie un efort și o convin­gere. Biserica face ce poate să facă, cu niște oameni care fug de ea și fug de Dumnezeu. Nu-i poate prinde cu arca­nu’, să-i oblige să facă ceea ce vrea Dumnezeu. Asta e libertatea omului. Îngerii buni de pildă nu pot greși. Așa i-a lăsat Dumnezeu după căderea lui Luci­fer. Unii au căzut și nu se pot îndrepta. Diavolii râd de mântuire în hohote; n-au nevoie de ea! N­-au nevoie nici de Dum­nezeu. Omul a rămas singura ființa care își alege singură locul în veșnicie. Omul, prin libertatea lui, poate adera la bine sau la rău. De aceea e pus într-o grea încurcătură. Trebuie să alegi, să judeci bine, ca să alegi ce este bun cu adevărat. Asta depinde de tine.

    Darul și povara libertății
    „Sufletul are alte pretenții decât cele materiale”

    – Și cum putem alege bine, când avem atâtea tentații?

    – Scopul vieții noastre, spus pe scurt, este mântuirea. Mântuirea pre­su­pune eli­berarea de rău și orientarea către împără­ția lui Dumnezeu. Asta-i mântuirea! În viața noastră sunt două puteri care ne ur­mă­resc și ne vor – Dumnezeu, puterea bună, forța aceas­ta universală care ne atra­­ge către ea, și forța răului, care de ase­menea ne vrea și ne atrage către ea. Forța aceas­ta a răului este ea însăși în luptă cu Dumnezeu, iar noi, având libertate, ale­gem. Alegem ce vrem noi. Unii îl aleg pe Dumnezeu, alții pe celălalt. Acum, atracția către Dumnezeu este nițe­luș mai grea, pentru că tre­buie să ai stăpânire de sine, pe când răul este mai aproa­pe de firea omeneas­că. De aceea omul greșește adeseori, pentru că a tinde către bine implică un efort personal, pe când a tinde către rău este ușor. Omul primește de obicei ceea ce e mai ușor, ceea ce vine fără efort. Noi ne înșelăm ade­seori, făcând un fel de rai pe pământ. Trăim încărcați de materie, și această materie ne aduce niște satisfacții, niște bucurii. Omul,

    Mormântul Părintelui Sofian de la Mânăstirea Căldărușani

    dacă mă­nâncă, bea și doarme bine și are și celelalte pe­tre­ceri la îndemână, e mulțumit. Nu se mai gândește că are și un suflet în el, iar sufletul are alte pretenții decât cele materiale. De aceea, pentru omul înțelept, care se gândește serios la viața lui, e ne­ce­­sară și asceza. Prin asceză înțeleg înfrânarea omului de la belșugul de mâncare și băutură, dar și controlul fiecărui cuvânt și al fiecărei fapte. Asceza însemnează controlul vieții noastre lăuntrice, fie că se referă la cele materiale, fie că se referă la cele duhovnicești, acest control e nece­sar pentru că ne încărcăm cu tot ceea ce facem, cu toate abuzurile noastre. Și dacă nu căutăm să ne desco­torosim de ele în viața aceasta, căindu-ne pentru ele, plecăm cu această încărcătură dincolo.
    Știu că se iau foarte ușor aceste lucruri – „Ei, ce știe popa?”. Nu e chiar așa; ceea ce știm noi știm din gura lui Dumnezeu. El S-a coborât pe pământ, S-a întrupat pentru noi, a fost și răstignit și ucis de oameni, însă cu putere de Dumnezeu a înviat. De atunci este pururea cu noi prin harul Său, prin Sfânta Spovedanie și Împăr­tășanie. El este prezent în viața noastră și ne ajută în continuare să ne mântuim, adică să ne realizăm ca niște oameni luminoși. Dumnezeu este lumină și ne vrea în lumină; vrăjmașul este întunecatul care ne vrea în întunericul lui, iar ființa omenească are această li­ber­tate de a-și hotărî viitorul. Suntem lăsați pe pământ să ne pregătim loc undeva în lumină. Depinde doar de noi ce alegem.

  44. Stiati ca Antim Ivireanu a fost caterisit la 1716 sau 1736 de Patriarhia Constantinopolelui ? Aceasta caterisire a fost ridicata de Sinodul comunist al Bisericii pe la 1960 si ceva, adica de Patriarhul rosu Justinian Marina, desi practic nu avea acest drept din punct de vedere canonic. Deci Manastirea Antim care este ctitoria lui Antim Ivireanu, caterisit post-mortem de Constantinopol ( si o sa va spun de ce !!! – ati vazut filmul Guliver in tara piticotilor ?, ei bine Guliver este atat Roma apuseana, adica Sfantul Pavel care era din semintia lui Veniamin, iar Veniamin este foarte inalt, cat si Roma cea noua, adica Constantinopolul, sau Patriarhul de Constantinopol care sta in scaunul Sfantului Apostol Andrei, cel ce judeca semintia lui Veniamin – iar piticotii sunt secera si ciocanul, secera comunistii, adica sarantocii pe care ii avem tot timpul langa noi ca sa ne ceara sa ii mituim cu ceva avere ca sa scapam de ei, pentru ca saracia este un blestem nu intamplator, este un blestem pe care unii il cauta cu lumanarea, ca adica sa profite de talantii altora fara ca ei sa contribuie cu nimic, ba mai mult ascunzandu-si singurul talant ca sa nu vada altii banuiti ca si ei ar putea sa fie piticoti si apoi sa li-l ia si sa ramana fara el; ei bine s-a vazut ca acest Antim Ivireanu ar fi fost de partea unui alt piticot comunist numit Tudor Vladimirescu, si ca ar fi fost de fapt el insusi un astfel de piticot care canta Ioane, Ioane, toata lumea doarme, numai eu nu pot sa dorm, … daca dorm mai mult de un ceas, in care piticotii sovietici, cele 10 coarne, iau stapanirea, cam pe la Oradea, unde se bate apropo la acel ceas rau – de episcopul Nicolae Popovici si martiriul sau stiti ?, el a fost episcop de Oradea – In gradina lui Ion toata pasarile dorm, numai una nu are somn si zboara din pom in pom, tot cautandu-l pe Ion, adica pe Sfantul Apostol Ioan, din al carui registru este Domnul Liviu Ioan Stoiciu, care va veni sa ii pocaiasca pe vremea lui Antichrist la Constantinopolul scufundat, caci acest apostol va veni mai ales la cei din jurisdictia Sfantului Apostol Andrei, deci aia de este curva si zboara din cocosel in cocosel ( din penis in penis ) tot cautandu-l pe Ion ca sa ii faca felul, si care zice ca daca doarme mai mult de un ceas, adica daca doarme exact ceasul ala in care sovieticii iau stapanirea, cica se scoala cu mult necaz, dar in vis cica il vede pe Ion cu dorul pe fata stins, stiti la ce se refera, ca nu se pune in slujba sovieticilor, ma rog, a lui Dan Diaconescu care-i sifilitic, si cica nu l-ar vedea pe sifiliticul ala de Antichrist din PDL si Basescu, ba cica atunci cand nu isi face datoria si trandaveste dormind mai mult de un ceas, cica l-ar vedea pe Apostolul Ioan care tocmai de pofta carnii este lepadat inca din nascare – Maica Domnului a avut vis ca asa l-a nascut ea ca fiu – deci cruva asta se lauda ca zburand din penis in penis cica l-ar vedea pe Ion in vis, cand doarme mai mult de un ceas, cu dorul pe fata stins, adica cu pofta carnii calcata, ceea ce este o aberatie, dar o aberatie care pregateste pe serpalaul de demult, diavolul si satana in forma sovietica si chineza comunista, ma rog, sfera de influenta a acestora, secera – comunistii si ciocanul – fascistii. Deci vreau sa spun ca de fapt Manastirea Antim este de fapt un loc al lui Dracu, un loc caterisit, si ca Parintele Sofian Boghiu s-a sfintit tocmai pe acest loc caterisit, in acest Iad, loc care este la fel de cateristi, blestemat, ca si Dealul Spirii unde este Casa Boborului, si Dealul Mitropoliei, care de fapt sunt locurile lui Diavolul si Satana – adica Dracul.

  45. Sfantul Apostol Ioan va veni sa vesteasca pocainta crestinilor pe vremea lui Antichrist, iar acei crestini ai ultimelor timpuri vor fi dintre cei de la neamuri, deci o parte de la neamuri crestini, iar alta parte de la neamuri care nu vor fi crestini, in speta rusii si chinezii, pentru acestia va veni Enoh, si va fi asa pentru ca de fapt o mare parte dintre crestini vor fi cu evreii, cam o treime dintre crestini vor fi cu evreii la care se va instala Antichrist, Antichrist fiind un desfranat din Dan, maica-sa va fi o curva, de fapt exact pasarea din cantecul „In gradina lui Ion” care umbla din penis in penis, de fapt va fi din carici in carici ( ca ariciul specific asirienilor sortiti pieirii de Yahve, conform Isaia 14 ). Si acesti crestini care vor fi cu evreii, adica cu Basescu si PDL vor fi toti inselati de antichristul poponar de Basescu, ba multi dintre ei se vor inchina fascistilor, adica acelei Fiare care are picioare de urs, trup de leopard, gura de leu si sapte capete, zece coarne si zece steme cu nume de hula la adresa lui Dumnezeu. Ei bine, pentru acesti crestini la care se adauga si arabii si turcii islamisti va veni ca sa ii intoarca la credinta – sa intoarca inima parintilor catre fii si inima fiilor catre parinti, pentru ca in acea perioada Antichristul de Basescu va promova uzurparea fraticida, ca sa se intoarca tatal impotriva fiului si fiul impotriva tatalui, sa se intoarca fratii impotriva fratilor si sa nu se cunoasca uzurparea lui poponara – deci la acestia va veni Ilie Tesviteanu, si nu Apostolul Ioan. Dar multi vor ramane fideli semnului 666 primit de la Basescu unii pe mana, iar altii in frunte, adica vor ramane uzurpatori, adica poponari, ca Basescu se pare ca pana la urma va legaliza pe nicolaiteni. Ah !, Basescu a scapat de pe Independenta, acum regret ca l-am scapat, dar voi cumpara de la prietenul meu grec, are un magazin pe ebay.com, voi cumpara filmul „Angelos”, adica an-gelos, gelos pe ingerul, nu stiu daca stiti la ce se refera acest lucru, dar un Inger l-a scapat pe Basescu la rugamintea mea nu pentru Basescu si comunistii jidani, ci pentru ca comunistii sa nu aiba efect negativ asupra unei parti crestine, si pentru toti cei care fac cel putin legea lui Moise macar din fire.