Autorităţi din Constanţa versus autorităţi din Neamţ, faceţi diferenţa. A apărut o nouă revistă de literatură: Antiteze

5 min


Duminică, 29 august 2010. Vă dădeam ieri exemplul autorităţilor locale constănţene (ale Primăriei), care au renunţat să mai editeze revista de cultură Tomis. Ce se întâmplă la Constanţa e o mizerie. În aceeaşi regulă, Consiliul Judeţean Constanţa, pe aripile aceleiaşi OUG 63/2010 imbecile de austeritate a vrut să comaseze toate instituţiile culturale constănţene (11 la număr; între ele intră nu numai biblioteca judeţeană, ci şi Delfinariul!), în mod stupefiant. Această comasare e promovată în întreaga ţară, unindu-se cică administraţia şi contabilitatea într-un nucleu judeţean al instituţiilor de cultură (adică se micşorează personalul în aceste direcţii). Ştiţi ce e cu această ordonanţă a lui Boc: ea cerea micşorarea forţată a numărului de posturi în zona angajaţilor bugetari ai administraţiei locale, obligând prefectura, consiliul judeţean şi primăriile să-şi concedieze cu până la 30 la sută din salariaţi – natural, primii vizaţi au fost salariaţii din instituţiile culturale. La Constanţa a ieşit scandal public, artiştii au ieşit în stradă, au protestat (spre lauda lor) şi şi-au apărat drepturile. Consiliul judeţean Constanţa a cerut comasarea instituţiilor culturale (şi aşa în 2004 au fost comasate Filarmonica, Opera şi Baletul, cu scandal; acum li se adaugă Teatrul de copii, de pildă) sub titlul Teatrul de Stat: a fost desfiinţată Opera (care funcţiona neîntrerupt aici de 54 de ani)? Ieri citeam că Ministerul Culturii urmează să preia celebrul Teatru de Balet „Oleg Danovski” din administrarea Consiliului Judeţean Constanţa (care, din câte înţeleg, se numeşte Teatrul Naţional de Operă şi Balet). Se ajunsese la un moment dat să se propună subordonarea Muzeului de Artă din Constanţa… Muzeului de Arheologie! Aberaţii ale regimului Băsescu. Nici Ceauşescu n-a îndrăznit să desfiinţeze instituţiile culturale din Constanţa. N-am mai urmărit care mai e situaţia exactă – câţi oameni din cultură au fost daţi afară la Constanţa? Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa anunţa cifra redusă din schema bugetarilor din subordine: din 1021 rămân 668. Interesant, Nicuşor Constantinescu a subliniat iar că „Nu e decizia noastră să îi dăm afară şi nu am spus că nu am fi avut bani pentru plata integrală a salariilor lor, până la sfârşitul anului”. Decizia e la Guvernul Boc-Băsescu. Atenţie, am făcut aici caz numai de Constanţa, dar în toate judeţele ţării e aceeaşi situaţie, sunt instituţii culturale locale desfiinţate…

*

Curios, însă, la Iaşi nici o revistă literară sau de cultură generală nu e obstrucţionată să apară în acest an, şi pe lângă Dacia literară şi Convorbiri literare sau Cronica şi Feed Back (la fel la Satu Mare; sau la Craiova, unde apar patru reviste literare; nu însă şi la Braşov, unde revista Astra şi-a încetat apariţia de la începutul acestui an; un judeţ precum Braşovul nu are revistă literară!). Cel puţin eu nu am o asemenea informaţie. La fel se întâmplă în judeţul Neamţ. E uluitor să vă anunţ că în aceste vremuri de doi bani, la Piatra Neamţ apare din acest an şi o a doua revistă literară, după aceea prezentată aici mai demult, Conta (condusă de Adrian Alui Gheorghe, revistă trimestrială tip carte; a apărut deja al doilea număr al ei) – pe banii aceluiaşi Consiliu Judeţean Neamţ, condus de Vasile Pruteanu. E vorba de revista Antiteze, care reapare într-o a treia serie, de data asta sub directoratul criticului Cristian Livescu, foto (redactor-şef Vasile Baghiu, poet, nouăzecist întârziat) şi sub titulatura Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ (condusă de Cristian Livescu, societate din care fac parte şi scriitorii de la revista concurentă, Conta). Asemenea revistei Conta, Antiteze apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Am primit cu întârziere primul număr al revistei Antiteze, apărut în iulie 2010, am impresia – nu e cazul să fac nici o considerare asupra conţinutului revistei, cei curioşi o pot citi în format .pdf, daţi click pe Antiteze – Nr.1 – Completa (şi iar click pe dreptunghiul apărut). Sau daţi click pe http://issuu.com/vasiba/docs/antiteze1-2010 Nu înţeleg de ce nu e trecută luna de apariţie a revistei Antiteze şi nici ce periodicitate are (nu e consemnată nicăieri). Aflu de la Vasile Baghiu că are deja în tipar numărul 2 al revistei – asta înseamnă că e o revistă lunară (faţă de cealaltă revistă din Piatra Neamţ, Conta, care e trimestrială)? E incredibilă concurenţa celor două reviste literare pe plan local la Piatra Neamţ, care se exclud (spre deosebire de cele din Craiova, unde aceleaşi semnături ale scriitorilor locali le găseşti în toate cele patru reviste), în condiţiile în care scriitorii „activi” (fiindcă sunt şi scriitori „pasivi”, dispăruţi cu totul din actualitate, chiar dacă sunt membri ai USR) care trăiesc şi scriu în judeţul Neamţ e restrâns. E atât de mare ruptura dintre grupările literare nemţene? Mă surprinde, totodată, discreţia directorului revistei Antiteze. Reţin din editorialul lui Vasile Baghiu, foto: Merită să susţinem un proiect cu impact cultural, într-un timp al imposturii şi nonvalorii, un timp plin de contraste ciudate, plin de antiteze care pot vorbi singure despre situaţia în care ne aflăm ca popor… Se discută la nivel oficial, ca să spun aşa, despre condamnarea comunismului, despre caracterul criminal al ideologiei şi regimului comunist, în timp ce opozantul cel mai important dintre scriitori al regimului comunist din România, Paul Goma, are parte de ignorare şi desconsiderare atât din partea statului (care nu i-a dat nici până acum înapoi cetăţenia furată de comunişti), cât şi din partea majorităţii intelectualilor. Paul Goma rămâne pe mai departe cel mai nedreptăţit scriitor român în viaţă, e condamnabilă indiferenţa scriitorilor români faţă de destinul lui. Să mai consemnez aici şi un poem semnat de Ana Blandiana:

Uimirea

Sfâşierea sosirii,

Nedumerirea plecării,

Momente prelungi

În care uimirea acoperă totul.

Uimirea,asemenea unei mingi scăpate în mare

Pe care valul o poartă mereu

Aproape până la ţărm,

Dar o ia înapoi

Înainte de a-i acorda

Răgazul minim al sensului.

Ana Blandiana

PS. 2. Public şi azi (am publicat aici câte 9 în ultimele patru zile) fotografii primite de la poetul Aurel Sibiceanu, făcute la Colocviul naţional al optzeciştilor de la Piteşti („Generaţia ’80 la maturitate”), din 27-29 mai 2010 (fiecare fotografie poate fi mărită dând click pe ea de trei ori).


0 Comments

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.